Uniunea Europeană pregătește noi garanții pentru viitoarele extinderi. Statele care nu respectă regulile după aderare ar putea fi sancționate sever

Uniunea Europeană lucrează la un nou set de mecanisme menite să garanteze că viitoarele state membre vor continua să respecte angajamentele asumate și după aderarea la blocul comunitar

Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, care a avertizat că țările care se abat de la reformele convenite sau utilizează statutul de membru pentru a bloca deciziile Uniunii ar putea fi supuse unor măsuri de protecție cu impact semnificativ.

Declarațiile au fost făcute în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Uniunii Europene desfășurate la Luxembourg City, într-un moment în care politica de extindere a UE revine în prim-planul agendei europene. În paralel cu deschiderea primei runde de negocieri detaliate de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, Uniunea încearcă să răspundă preocupărilor tot mai mari ale statelor membre privind funcționarea viitoare a mecanismelor decizionale europene.

„Dacă noul stat membru va respecta regulile, nu se va întâmpla nimic. Dacă nu le va respecta, măsurile de protecție vor lovi dur, iar acesta este sistemul pe care îl construim”, a declarat Marta Kos într-un interviu acordat publicației POLITICO.

Lecțiile învățate din experiențele anterioare

Potrivit oficialului european, Comisia analizează introducerea unor instrumente suplimentare care să permită monitorizarea respectării reformelor și după aderare. Printre variantele aflate în discuție se numără perioade de tranziție pentru exercitarea anumitor drepturi asociate statutului de membru, precum și mecanisme care să permită intervenții rapide în cazul unor derapaje instituționale.

Demersul vine pe fondul experiențelor acumulate în ultimii ani, în special în relația cu Ungaria. Guvernul condus de Viktor Orbán a fost acuzat în repetate rânduri că a utilizat dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia decizii strategice ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei și regimul de sancțiuni împotriva Rusiei.

În paralel, Bruxelles-ul a suspendat accesul Ungariei la fonduri europene în valoare de peste 10 miliarde de euro, invocând probleme legate de statul de drept, independența justiției și combaterea corupției.

Aceste evoluții au alimentat dezbaterea privind necesitatea unor garanții suplimentare pentru viitoarele extinderi, astfel încât Uniunea să evite repetarea unor situații similare.

Extinderea UE și reforma mecanismelor de aderare

Mai multe state membre influente, printre care Franța, Germania și Țările de Jos, susțin că procesul de extindere trebuie însoțit de instrumente care să asigure continuitatea reformelor și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

În acest context, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron promovează conceptul unei integrări europene în etape. Modelul propus presupune acordarea treptată a unor beneficii economice și politice statelor candidate, înainte de aderarea deplină.

Susținătorii acestei formule consideră că procesul ar putea accelera integrarea unor state precum Albania, oferind în același timp Uniunii posibilitatea de a evalua pe termen lung capacitatea acestora de a respecta standardele europene.

Muntenegru, laboratorul noii politici de extindere

Un rol esențial în această nouă abordare îl va avea Muntenegru, considerat în prezent cel mai avansat candidat pentru aderare. Luna trecută, autoritățile de la Podgorița au început redactarea tratatului de aderare, iar negocierile privind capitolele comunitare se apropie de finalizare.

Potrivit Martei Kos, tratatul de aderare al Muntenegrului va deveni modelul după care vor fi construite viitoarele acorduri de extindere ale Uniunii Europene.

„Ceea ce va fi nou de această dată este modul în care vom garanta că, după ce o țară devine stat membru al Uniunii Europene, regulile vor continua să fie respectate și peste cinci, zece sau cincisprezece ani”, a explicat comisarul european.

La rândul său, premierul muntenegrean Milojko Spajić a declarat că țara sa nu se opune unor asemenea mecanisme, cu condiția ca acestea să fie transparente, predictibile și aplicate exclusiv în situațiile în care angajamentele asumate nu sunt respectate.

Ucraina și Republica Moldova, pe un traseu competitiv

În ceea ce privește procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova, Comisia Europeană transmite că evaluarea va rămâne bazată exclusiv pe merit și pe ritmul reformelor implementate.

Deși cele două state au avansat până acum în paralel în cadrul negocierilor de aderare, Bruxelles-ul semnalează că parcursul lor ar putea diverge în funcție de performanțele fiecăruia. După deschiderea tuturor capitolelor de negociere, țara care va demonstra progrese mai consistente în domenii precum reforma justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor democratice va putea avansa mai rapid către aderare.

Mesajul transmis de Comisia Europeană indică o schimbare importantă de paradigmă: extinderea rămâne una dintre prioritățile strategice ale Uniunii, însă aceasta va fi însoțită de instrumente mai ferme de monitorizare și sancționare. Bruxelles-ul încearcă astfel să găsească un echilibru între necesitatea integrării noilor state și protejarea funcționării eficiente a proiectului european, într-un context geopolitic marcat de provocări fără precedent.