Țările membre ale UE intenționează să majoreze capacitatea totală de producție nucleară până la 109 gigawați (GW) până în 2050, de la nivelul actual de 98 GW, conform analizei realizate de Comisia Europeană cu privire la necesarul de investiții în domeniu.
Aceste obiective implică alocarea a 205 miliarde de euro pentru construcția de noi centrale nucleare și 36 miliarde de euro pentru prelungirea duratei de funcționare a reactoarelor deja existente, fiind necesare fonduri atât publice cât și private, indică documentul.
Extinderea energiei nucleare planificată de statele membre ale Uniunii Europene va necesita investiții de 241 miliarde de euro și dezvoltarea unor noi instrumente de finanțare menite să reducă riscurile pentru investitorii privați, potrivit unui proiect de document al Comisiei Europene ce urmează să fie publicat vineri, relatează agenția de presă Reuters.
În 2023, energia nucleară a furnizat aproximativ 24% din totalul electricității produse în Uniunea Europeană. Având în vedere costurile ridicate și întârzierile semnificative în implementarea recentelor proiecte nucleare din Europa, Comisia subliniază nevoia introducerii unor noi mecanisme financiare capabile să atragă capital privat, în condițiile în care investitorii sunt reticenți din cauza riscurilor implicate și a cheltuielilor inițiale mari, transmite Agerpres.
O eventuală întârziere de cinci ani a proiectelor planificate ar crește costul estimat al acestora până în 2050 cu încă 45 miliarde de euro. „O combinație de surse de finanțare, sprijinită de instrumente de reducere a riscurilor, ar putea reprezenta soluția”, se menționează în analiza executivului european.
Guvernul german a transmis recent Franței că nu va mai bloca inițiativa de a trata energia nucleară în mod similar cu cea regenerabilă în legislația Uniunii Europene, a declarat un oficial francez, confirmând informațiile anterioare apărute în presă.
Cele mai mari două economii ale UE au avut în mod tradițional perspective divergente privind rolul energiei nucleare în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, ceea ce a contribuit la întârzierea adoptării unor politici unitare pentru combaterea schimbărilor climatice în cadrul blocului comunitar.
Franța, care produce în jur de 70% din electricitate din surse nucleare, este principalul promotor al acestei forme de energie în Europa. Germania, care a renunțat la centralele nucleare, a recunoscut caracterul cu emisii reduse al energiei atomice, dar nu o consideră parte a surselor regenerabile.
Comisia Europeană, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), va demara un program pilot de 500 milioane de euro pentru contracte de achiziție de energie electrică, de care vor putea beneficia inclusiv proiectele din domeniul nuclear, conform aceluiași document.
În prezent, 12 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene dețin reactoare nucleare. Slovacia și Ungaria au în derulare proiecte pentru construcția de noi unități, iar țări precum Polonia își propun să inaugureze primele lor centrale nucleare.
