Connect with us

Consolidarea relațiilor culturale dintre ROMÂNIA și REPUBLICA MOLDOVA din perspectiva Ministrului Culturii, Raluca TURCAN și a omologului său Sergiu PRODAN

10 scaled - Moldova Invest

Potențial investițional

Consolidarea relațiilor culturale dintre ROMÂNIA și REPUBLICA MOLDOVA din perspectiva Ministrului Culturii, Raluca TURCAN și a omologului său Sergiu PRODAN

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie

Legăturile culturale dintre România și Republica Moldova reprezintă o punte solidă între cele două țări, cimentată de o istorie împărtășită și valori comune

Faptul că limba română este limba oficială în ambele țări constituie un fundament esențial pentru această legătură, facilitând comunicarea și schimbul cultural. Astăzi, aceste relații sunt în plină ascendență, grație deschiderii fără precedent de care dau dovadă autoritățile de la București și Chișinău pentru a apropia, cultural, cele două maluri ale Prutului și a se afirma, împreună, în spațiul cultural european.

Limba română este un factor de unitate esențial și, în pofida micilor diferențe regionale, constituie o temelie importantă pentru conexiunea culturală dintre cele două țări. Alături de limba română, ne unesc tradițiile, obiceiurile și moștenirea istorică. Avem aceleași sărbători, aceeași muzică, dansuri și bucătărie. Iar unul dintre elementele semnificative ale culturii comune rămâne religia ortodoxă.

09 scaled - Moldova Invest

Recenta vizită oficială a Ministrului Culturii din România, Raluca Turcan, la Chișinău a deschis o pagină nouă în fortificarea relațiilor culturale bilaterale dintre România și Republica Moldova. Discuțiile purtate cu omologul său, Ministrul Sergiu Prodan, au pus în lumină angajamentul continuu și reciproc pentru a promova și susține proiecte culturale comune, reiterând astfel legăturile profunde care unesc cele două țări. Un accent deosebit a fost pus pe colaborarea viitoare, în special prin investiții și sprijin pentru instituțiile culturale din Republica Moldova, o inițiativă care reflectă spiritul comun românesc și contribuția substanțială a ambelor țări la patrimoniul cultural european.

Schimburile culturale și artistice sunt o componentă vitală a relațiilor culturale. Expozițiile de artă, festivalurile, evenimentele literare și teatrale fac mai ușoară interacțiunea dintre creatorii din cele două țări, promovând astfel valorile, tradițiile și identitatea comune. Filmele românești sunt difuzate, cu sălile pline, în Republica Moldova, iar producțiile moldovenești sunt vizionate în România. O contribuție importantă la consolidarea legăturilor culturale o are învățământul. Universitățile din cele două țări desfășoară cu regularitate programe de schimb de studenți și cadre didactice, sprijinind colaborarea academică și împărtășirea cunoștințelor.

01 scaled - Moldova Invest

Ministrul Culturii din România, Raluca Turcan, și omologul său din Republica Moldova, Sergiu Prodan, au cuprins în cadrul interviului istoria relațiilor culturale dintre cele două țări și au subliniat importanța consolidării și dezvoltării acestor relații, având în vedere numeroasele elemente culturale, lingvistice și istorice comune.

În cadrul interviului s-a adus în atenție și impactul acestor relații asupra artiștilor, dar și a consumatorilor de artă din ambele țări, și perspectiva celor doi miniștri cu privire la evoluția acestor legături și a modului în care ele contribuie la dezvoltarea și la promovarea culturii și artei în regiune.

“M-am convins o dată în plus de sprijinul constant și neclintit al României pentru proiectele noastre comune”

Domnule Ministru, cum a fost receptată recenta vizită a Ministrului Culturii, Raluca Turcan, la Chișinău, în contextul relațiilor culturale bilaterale extinse dintre țările noastre?

M-am bucurat să o găzduiesc pe doamna Ministru Raluca Turcan la Chișinău, la data de 30 august, în cadrul primei sale vizite oficiale în Republica Moldova. A fost o bună ocazie pentru a discuta mai multe subiecte comune de pe agenda bilaterală – mai întâi la minister, apoi la deschiderea Bookfest, dar și în vizitele la muzee și la Biblioteca Națională.

Foto - Moldova Invest

M-am convins o dată în plus de sprijinul constant și neclintit al României pentru proiectele noastre comune. De aceea, chiar din start, țin să mulțumesc României pentru toată susținerea pe care ne-o acordă în plan cultural – de la investițiile de mare preț în reabilitarea instituțiilor culturale până la sprijinul acordat pentru organizarea unor evenimente culturale sau al artiștilor noștri.

Care sunt proiectele culturale aflate în derulare între ministerele Culturii de la București și de la Chișinău?

Proiectele sunt multe, sunt frumoase și sunt gândite atât pentru oamenii de cultură din cele două țări, cât și pentru oamenii care consumă cultură. Ne-ar trebui ore bune ca să descriem tot ce se face, de aceea, voi aduce doar câteva exemple. Salonul de Carte Românească „Bookfest” la Chișinău, Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, Zilele Filmului Românesc – evenimente care tocmai s-au consumat, în această primă lună de toamnă – au devenit deja tradiționale pentru publicul din Republica Moldova și se întâmplă cu sălile pline până la refuz. Țin să menționez, totodată, evenimentele comune de promovare, de către echipele de la Chișinău și București, a elementelor înregistrate în Lista Patrimoniului UNESCO.

371925354 850768466407418 3927268029055208216 n - Moldova Invest

Pe lângă perpetuarea evenimentelor deja tradiționale, unele dintre care au o istorie de câteva decenii, o prioritate este, bunăoară, colaborarea în domeniul turismului. De facto, ne propunem dezvoltarea și extinderea rutelor cultural- turistice comune: Ruta „Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” – prima rută transfrontalieră din spațiul Carpato-Danubiano- Pontic, ce cuprinde 30 obiective turistice de pe ambele maluri ale Prutului, legate de numele marelui voievod; Ruta Bisericilor de lemn și Ruta cultural-turistică transnațională a meșteșugarilor și meșteșugurilor tradiționale.

În derulare sunt și alte proiecte de promovare a ofertei turistice comune. Turismul are un mare potențial în țările noastre, el poate deveni acel catalizator pentru dezvoltarea economică la nivel local, dar și național, și e păcat să nu-l valorificăm.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Uniunea Europeană a aprobat un ajutor de 50 miliarde de euro pentru Ucraina, inclusiv cu sprijinul Ungariei

Proiectele culturale comune sunt o modalitate importantă de a promova schimburile culturale și de a întări legăturile istorice, lingvistice și culturale dintre cele două țări. Vă rugăm să ne oferiți exemple de festivaluri culturale comune, care prezintă tradițiile, muzica, dansurile și bucătăria tradițională din ambele țări.

Chiar zilele acestea, Orchestra Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, sub bagheta dirijorului Mihail Agafiţa, a revenit de la București, aducând acasă emoția generată de participarea la concertul de muzică clasică în aer liber din cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

371985733 850769386407326 3474621834897317210 n - Moldova Invest

Un alt eveniment cu impact, recent încheiat, sunt Zilele Filmului Românesc (ZFR), ajuns la cea de-a IX-a ediție. Și de această dată, ZFR au adus la Chișinău și în alte orașe ale țării atât marile succese ale cinematografiei românești contemporane, cât și retrospective din istoria filmului românesc. Producțiile au fost selectate după criteriul valorii, confirmat de festivalurile internaționale de film consacrate, dar și de aprecierea criticilor de film.

Din proiectele „cu istorie”, voi menționa Expoziția-concurs „Saloanele Moldovei”, aflată la cea de-a XXXIII-a ediție în 2023 și care este una dintre cele mai longevive și simbolice manifestări artistice comune. Tradițional, expoziția se desfășoară la Chișinău și Bacău, dar deja de peste trei decenii ea întrunește artiști din toată Republica Moldova și de pe întreg teritoriul României, cu lucrări de pictură, grafică, sculptură, ceramică, multimedia ș.a.

„Saloanele Moldovei” afirmă și confirmă necesitatea comunicării despre și prin intermediul artelor vizuale, și promovează dialogul cultural și interuman, atât de deficitar astăzi.

371821062 850768399740758 8996303181495851682 n - Moldova Invest

Pentru a consolida acest dialog și la nivelul publicului larg, în anul curent, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și Ministerul Culturii de pe ambele maluri de Prut, împreună cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial, au organizat la Grădina Botanică din Chișinău, în premieră, un eveniment de amploare, intitulat „Festivalul tradițiilor românești”. Au fost două zile de expoziții ale meșterilor populari, master- class-uri, concerte cu participarea artiștilor din România și Republica Moldova.

Și în acest context trebuie să spun că, spre bucuria noastră și a publicului, artiștii de pe cele două maluri ale Prutului au reușit să stabilească relații atât de bune, încât nu au nevoie de „binecuvântarea” ministerului ca să meargă la festivaluri naționale sau la alte evenimente culturale. Urmărim, astfel, cum „Lupii” lui Alex Calancea, „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, dar și mulți alți creatori sunt la fel de prezenți și la fel de îndrăgiți și apreciați și în Republica Moldova, și în România. Pentru că și aici, și peste Prut ei sunt „acasă”.

Există proiecte literare și de traducere care promovea- ză literatura și scriitorii din România și Republica Moldova? Ce activități culturale însoțesc aceste proiecte?

Voi menționa, înainte de toate, Proiectul național de promovare a lecturii „Cartea deschisă”, desfășurat sub patronajul Excelenței Sale Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova. Tot aici se înscriu Zilele Literaturii Române la Chișinău, Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” și Ziua Națională a Lecturii, dar și proiecte culturale care au devenit tradiție, precum Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău, ajuns la cea de-a VI-a ediție, și Salonul Internațional de carte pentru Copii și Tineret, cu 25 de ediții în spate.

371949982 850769133074018 3829270827997803747 n - Moldova Invest

Printre proiectele care promovează cultura scrisă autohtonă și abordează diverse arii culturale poate fi menționată și „Revista Timpul din România, ediția din Republica Moldova”, care apare lunar la Chișinău din luna mai a anului 2021.

Valoarea lor este inestimabilă, așa cum adună lume bună legată de carte, fiind totodată marcate de prezența scriitorilor români de pe ambele maluri ale Prutului, de întruniri și dezbateri pe teme literar-culturale și de actualitate socială. Sunt evenimente care contribuie, și pe această cale, la afirmarea literaturii noastre ca parte integrantă a culturii românești, dar și la integrarea Republicii Moldova în spațiul valoric și spiritual european.

Ca și în cazul artiștilor, însă, constat cu bucurie că lumea literelor a șters demult frontierele – scriitorii din Republica Moldova se publică la cele mai prestigioase edituri din România, iar cei din România fac parte din lista de autori a editurilor de la Chișinău. În definitiv, să ne amintim că deținătoarea ultimului Premiu European pentru Literatură, acordat unui autor din România, e scriitoarea Tatiana Țîbuleac, născută și formată la Chișinău.

„Constat cu bucurie că lumea literelor a șters demult frontierele – scriitorii din Republica Moldova se publică la cele mai prestigioase edituri din România, iar cei din România fac parte din lista de autori a editurilor de la Chișinău”

Ce tipuri de proiecte educaționale sunt dezvoltate în școli și universități pentru a promova înțelegerea și aprecierea culturii și istoriei comune dintre cele două țări? Există schimburi de experiență între elevi sau studenți implicați în aceste proiecte?

Moldova Invest îți recomandă și ...   Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, la 25 de ani de activitate

 Avem multe de povestit și aici. Spre exemplu, Academia de Muzică Teatru și Arte Plastice din Chișinău, în colaborare cu Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București, au lansat proiectul „Educație fără granițe. Teatru și film pentru mari și mici”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Proiectul își propune dezvoltarea unei structuri prin care profesioniștii din domeniul teatral și artele spectacolului să se formeze și să devină, la rândul lor, formatori pentru un curs de teatru în sistemul preuniversitar, ca disciplină opțională/obligatorie.

Ministru la Nistru - Moldova Invest

Un alt exemplu este colaborarea dintre Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, care au organizat Târgul Educațional Student 2023. Datorită acestei inițiative, circa 4000 de persoane, inclusiv profesori și studenți de la 14 facultăți ale instituției și din universitățile partenere din Chișinău, au putut vizita expozițiile și consulta colecțiile Bibliotecii Naționale.

Care sunt beneficiile pe termen lung ale acestor colaborări culturale între România și Republica Moldova, atât pentru artiști și cultură, cât și pentru publicul larg?

„Înlăuntrul nostru suntem la fel, singura care face diferență e cultura”, spunea Confucius. Iată că, în relația noastră cu România, cultura nu face diferența, ea este un argument în plus. Dar, pentru a ne păstra cultura, trebuie să continuăm să o creăm și să ne îngrijim de ea, inclusiv prin prioritățile setate în colaborarea cu România, care reies din angajamentele asumate, prin documentele de politici sectoriale și naționale. Avem o Foaie de parcurs comună, cu beneficii care reies din natura activităților – important e ca acest parcurs să fie realizat „împreună”.

Cam tot ce se face în domeniul culturii în Republica Moldova – Ziua Națională a Culturii, Ziua Limbii Române, Ziua Unirii, dar și multe altele – se întâmplă într-o atmosferă de perfectă compatibilitate și completare cu România. Evenimentele care se țin și „aici”, și „acolo” devin tot mai frecvente. Astfel, din acest an sper să reușim să „exportăm” peste Prut și Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”. Este mai mult decât firesc, căci, cultural, nu cred că ne-am despărțit vreodată!

Priorități și necesități:

  • Reabilitarea edificiilor culturale de importanță istorică națională (ex.: Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Academia de Muzica Teatru și Arte Plastice (fostul sediul al Sfatului Țării), Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală ;
  • Restaurarea blocului „B” al Muzeului Național de Istorie a Moldovei pentru crearea Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice;
  • Restaurarea sediilor Muzeului Național de Artă al Moldovei: Vila urbană a lui Vladimir Herța și Vila urbană a lui Moisei Kligman;
  • Desfășurarea Festivalului „Mărțișor” la București, sub înaltul patronaj al Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, și al Președintelui României, Klaus Iohannis;
  • Înscrierea elementelor de patrimoniu în Lista Reprezentativă UNESCO (dosare comune)
  • Crearea unui grup de lucru interstatal privind reformarea domeniului patrimoniului cultural al Republicii Moldova;
  • Expertiza partenerilor din România în scopul elaborării/ modificării cadrului legislativ național în domeniul culturii;
  • Sprijin și consultanță pentru crearea unei structuri similare Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) din Romania, în Republica Moldova;
  • Sprijin și consultanță din partea Institutului Național al Patrimoniului (INP) din România în vederea creării a unei structuri similare în Republica Moldova; Preluarea experienței INP în crearea/aplicarea mecanismului denumit Timbrul Monumentelor Istorice – o taxă obligatorie aplicată în România pentru anumiți operatori economici care promovează sau utilizează imagini cu monumente istorice și zonele de protecție a acestora;
  • Asistența și expertiza tehnică a Centrului Național al Cinematografiei din România în crearea Arhivei Naționale de Film la Chișinău.

„Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară constă într-un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro”

Raluca TURCAN, Ministrul Culturii din România, a oferit mai multe detalii despre colaborarea dintre România și Republica Moldova în domeniul cultural, în lumina recentei vizite oficiale la Chișinău. Dialogul constructiv cu omologul său moldovean, Sergiu Prodan, a deschis calea identificării unor proiecte culturale comune menite să întărească legăturile dintre cele două țări și să promoveze valorile și tradițiile comune.

foto RT - Moldova Invest

În contextul recentei vizite oficiale la Chișinău, care sunt concluziile referitoare la proiectele culturale comune agreate pentru perioada următoare?

Vizita la Chișinău a fost un prilej pentru mine și pentru omologul meu, domnul Sergiu Prodan, de a identifica proiecte culturale importante la care putem lucra împreună, în beneficiul românilor din ambele țări. Pentru că, în mod evident, sunt foarte multe lucruri care ne leagă, iar cel mai important este spiritul nostru românesc ca parte a patrimoniului european la care contribuim împreună.

În cadrul vizitei realizate la Chișinău, am avut discuții cu ministrul Sergiu Prodan referitoare la implementarea finanțărilor acordate de România, inclusiv celor destinate Institutului Național al Patrimoniului și Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău.

În perioada următoare, în funcție de obiectivele asumate de Republica Moldova, vom continua să sprijinim cu expertiza noastră instituțiile de cultură și autoritățile publice, în scopul creării unui cadru normativ și instituțional aliniat valorilor europene.

Moldova Invest îți recomandă și ...   ANRE aplică amenzi RECORD pentru 4 furnizori de energie care activează în România. 200.000.000 de lei vor achita traderi care au profitat de criza energetică pentru a-și rotunji veniturile!

Ce finanțări poate accesa România destinate proiectelor culturale, în vederea sprijinirii procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea Programului de asistență tehnică și financiară constă într-un ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro. Acesta are ca obiective principale integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană prin intermediul României și promovarea procesului de reforme în spirit european.

Acordul vizează numeroase sectoare de activitate: energie, cercetare, educație, sănătate ș.a. Proiectele repartizate sectorului cultură și patrimoniu trebuie să cuprindă activitățile menite să asigure conservarea și promovarea culturii, a patrimoniului și a tradițiilor românești din Republica Moldova, cu o atenție specială pentru promovarea comuniunii de limbă, cultură și istorie.

La nivelul Ministerului Culturii, avem în analiză proiecte de restaurare și consolidare a clădirilor și monumentelor de importanță națională care servesc și ca sedii ale unor instituții culturale din Republica Moldova. Vom depune toate eforturile pentru ca aceste proiecte să obțină sprijinul financiar necesar, cu respectarea normelor prevăzute în Acord.

371821190 850769249740673 6997454472789140116 n - Moldova Invest

Cum poate sprijini instituția pe care o reprezentanți implementarea standardelor europene în domeniul cultural din Republica Moldova, o cerință importantă în procesul de aderare la Uniunea Europeană? Câteva exemple, vă rugăm.

Sprijinul pe care România l-a oferit Republicii Moldova pentru implementarea standardelor europene în domeniul cultural este unul substanțial și a cuprins mai multe paliere, de la asistență pentru elaborarea noii legislații până la schimburi de experiență și exemple de bune practici.

În ceea ce privește asistența pentru elaborarea noii legislații, aș dori să amintesc sprijinul oferit de România la elaborarea Legii privind protejarea patrimoniului arheologic în Republica Moldova, precum și a Codului Patrimoniului și la reformarea legislației în domeniul patrimoniului cultural.

Prin Unitatea de Management a Proiectului și Institutul Național pentru Patrimoniu, instituții aflate în subordinea Ministerului Culturii, avem în vedere organizarea unor programe comune de educație și formare în domeniul protejării patrimoniului construit, desfășurate la conacele de la Liteni (județul Suceava), Pribești (județul Vaslui) și din Republica Moldova. În acest moment este necesară identificarea monumentelor și instituțiilor partenere din Republica Moldova interesate de acest tip de cooperare.

 

România depune eforturi pentru identificarea proiectelor internaționale care pot sprijini instituțiile partenere din Republica Moldova în domeniul dezvoltării informaționale. De asemenea, între cele două țări au loc frecvent întâlniri de lucru cu instituții culturale similare în vederea schimbului de expertiză și bune practici. Și aici ne referim la Institutul Național al Patrimoniului, muzee, instituții de spectacole, biblioteci sau instituții din domeniul cinematografiei.

Există practica unei colaborări între Ministerul Culturii din România și Republica Moldova în vederea promovării culturii noastre comune în spațiul european în sensul participării comune la evenimente culturale europene, expoziții, festivaluri și alte inițiative?

Sunt multe inițiative în acest sens și este absolut firesc, având în vedere faptul că țările noastre vorbesc aceeași limbă și avem o moștenire culturală comună.

Aș da doar două exemple, care din punctul meu de vedere sunt sugestive.

În domeniul culturii scrise, la standul României din cadrul târgurilor internaționale de carte, în centrul atenției sunt autori români recent traduși, cu acest prilej având loc discuții și dezbateri care abordează teme culturale, sociale și politice la zi. În cadrul acestor evenimente sunt invitați și editori, autori, jurnaliști din Republica Moldova ale căror cărți și activități s-au remarcat în ultima vreme și care sunt receptați ca parte a culturii române.

De asemenea, în cadrul acestor evenimente sunt promovați autori din România, dar și autori din Republica Moldova precum Tatiana Țîbuleac, Liliana Corobca, Iulian Ciocan, Oleg Serebrian, Dumitru Crudu, Paula Erizanu. De asemenea, în colaborare cu Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii publică un catalog de autori români contemporani în limbile engleză și spaniolă, care cuprinde și nume de autori din Republica Moldova. Nu în ultimul rând, Ministerul Culturii sprijină editurile din Republica Moldova care doresc să expună volume sau să organizeze evenimente la standul românesc, cu prilejul târgurilor internaționale de carte. Există deja o colaborare de câțiva ani cu edituri precum Cartier, Prut sau Cartego.

Un alt exemplu grăitor este activitatea comună a țărilor noastre la UNESCO. Avem înscrise deja 4 dosare comune – Colindatul de Ceată Bărbătească (2013), Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (2016), Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova.

Pentru a marca aceste inițiative comune, Ministerul Culturii a organizat numeroase evenimente de promovare a acestor tradiții și obiceiuri, atât la nivel național cât și internațional. Ultimul a fost expoziția unor cămăși cu altiță din reprezentative pentru cele două țări organizată la sediul UNESCO din Paris, în luna iulie a acestui an.


OM... Cu aripi fragile de fluture

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Potențial investițional

To Top