Sorin CIOBANU, directorul Direcției Silvice Suceava: „Fondul forestier sucevean constituie o resursă de bază pentru activitatea economică din zonă”

Astfel, încă din poveţele cu farmec arhaic cuprinse în Cuvântul Împăratului Iosif al II-lea din „Orândueala de pădure pentru Bucovina” (primul Cod Silvic din spațiul românesc, 1786) se relevă valoarea pădurilor noastre, dar şi necesitatea exploatării lor chibzuite şi imperativul gospodăresc al regenerării arboretelor:

Lucrările legate de asigurarea pădurii de mâine sunt cele care legitimează şi dau sensul adevărat muncii unui silvicultor. Şi adesea acestea cer nu doar pricepere, ci şi eforturi deosebite, sacrificii. În acest sens, o realizare remarcabilă, pilduitoare şi demnă de admiraţie chiar şi în zilele noastre sunt lucrările susţinute de împădurire a muntelui Muncelul, din Pojorâta.

Acest gol montan întins atunci pe o suprafaţă de 500 de ha, neproductiv şi stâncos, a fost împădurit la cumpăna dintre veacurile XIX şi XX cu larice, molid, pin silvestru şi pin cembra. Pentru reuşita lucrării s-a cărat pământ cu raniţa, pus în cuib la rădăcina puieţilor, făcându-se ulterior repetate completări. Sisificul efort a durat peste trei decenii.

Pădurile sucevene se întind pe o suprafaţă de peste 440.000 ha, reprezentând jumătate din suprafaţa judeţului şi aproximativ 7% din suprafaţa pădurilor României. Din acestea, circa 340.000 ha (76% din total) sunt administrate de către Direcţia Silvică Suceava, restul fiind administrate de către alte structuri silvice autorizate.

Din suprafaţa totală administrată de unitatea suceveană a R.N.P.-Romsilva, 80 % sunt păduri ale Statului, restul aparţinând altor deţinători. Posibilitatea anuală a direcţiei sucevene este în medie de 1300 mii m.c. Compoziţia codrilor Bucovinei este una valoroasă, atât în privinţa speciilor răşinoase (79%), cât şi a celor foioase (21%).

Aceste informaţii succinte, dar necesare sunt în măsură să releve celor mai puţin iniţiaţi un adevăr de necontestat: acela că fondul forestier sucevean – prin multiplele sale produse şi binefaceri – constituie o resursă de bază pentru activitatea economică din zonă, dar şi pentru viaţa şi existenţa multor suceveni şi a familiilor acestora.

Prea puţini suceveni cunosc şi alte preocupări şi responsabilităţi ale silvicultorilor suceveni, unele deosebit de importante în contextul degradării mediului înconjurător la nivel planetar şi al alarmantelor schimbări climatice globale. Astfel, din suprafaţa ocupată cu pădure, 69,0 mii ha (26%) se situează în grupa I de protecţie (ce au un regim special de gestionare) iar 196,1 mii m.c. (74%) în grupa  a II-a, de producţie şi protecţie.

Deosebit de important în contextul global amintit este şi faptul că  Direcţia Silvică Suceava administrează o suprafaţă de 4.505 ha zone protejate ( rezervaţii şi monumente ale naturii situate pe raza judeţului Suceava), clasificate în: rezervaţii forestiere ( precum Pădurea Zamostea – Luncă – 107,6 ha, Făgetum Dragomirna – 134,8 ha, Codrii Seculari Giumalău – 309,5 ha, Codrul Secular Slătioara – 1064,2 ha, Tinovul Poiana Stampei – 681,8 ha, Tinovul Şarul Dornei – 36 ha, Quercetum Crujana – 39,4 ha, Pădurea Voievodeasa – 101,9 ha, Pădurea Roşoşa – 204,8 ha şi Codrul Secular Loben – 483 ha), rezervaţii botanice (între care Fâneţele montane Todirescu – 44,3 ha, Răchitişul Mare – 116,4 ha) , rezervaţii geologice ( Moara Dracului – 1,3 ha, Piatra Buhii – 2,0 ha, Piatra Ţibăului – 20,3 ha, Cheile Lucavei – 34 ha, rezervaţii mixte ( Pietrele Doamnei – 971 ha, Cheile Zugrenilor – 150,1 ha) şi rezervaţii paleontologice (Stratele cu Aptychus de la Pojorata – 1,0 ha.).

Am ţinut să menţionez aceste date oarecum inedite pentru publicul larg, din dorinţa de a sublinia, sintetic, trei realităţi îngemănate: minunata bogăţie şi diversitate a naturii acestor locuri, complexitatea şi nu o dată dificultatea întâmpinată de silvicultori în exercitarea profesiei lor şi – nu în ultimul rând – nevoia, speranţa noastră că toate acestea vor fi corect înţelese şi respectate de către toţi sucevenii – locuitori ai acestor ţinuturi binecuvântate, cu toţii beneficiari ai imenselor servicii oferite de pădure, fie că sunt într-o relaţie directă, nemijlocită cu Mama Silva (ca proprietari de pădure ori ca agenţi economici din domeniul forestier), fie că sunt numai simpli cetăţeni.

Pădurea înseamnă cu mult mai mult decât lemn – bani – profit. Înseamnă supravieţuire – sănătate – speranţă! Înseamnă apă şi aer curat! Înseamnă toate acestea, dar şi mult mai mult! Greu de explicat, cu atât mai puțin de estimat, de cântărit, deoarece e vorba, aici, de viaţă, de calitatea ei.

Despre importanţa, complexitatea şi dimensiunea muncii slujitorilor suceveni ai pădurii în scopul regenerării fondului forestier vorbesc cifrele, ce definesc această adevărată campanie care se repetă în fiecare primăvară. Astfel în ultimii cinci ani suprafețele regenerate sunt următoarele:

Anul executării lucrărilor	Categorii de deținători
	Fond forestier de stat		Fond forestier privat administrat si cu contracte de prestati servicii
	Regenerări artificiale	Regenerări naturale	Regenerări artificiale	Regenerări naturale
2018	795	704	186	88
2019	949	916	193	56
2020	1100	1054	191	75
2021	1066	870	216	67
2022	920	943	137*	34
Media	966	897	185	64

Pentru anul 2023 ne propunem să realizăm următoarele suprafețe:

Anul executării lucrărilor	Categorii de deținători
	Fond forestier de stat		Fond forestier privat administrat
	Regenerări artificiale	Regenerări naturale	Regenerări artificiale	Regenerări naturale
2023	829	904	121	14

Pentru asigurarea realizării programului de împăduriri, la nivelul Direcției Silvice Suceava au fost produși în medie pe ultimii cinci ani – 12,735 milioane puieți, din care apți pentru plantat în primăvara următoare 4,6 milioane puieți.

Anul inventarierii puieților	Puieți produși (mii buc.)	Puieți apți (mii buc.)
2018	11857	4379
2019	12147	5068
2020	13005	4947
2021	13012	4173
2022	13652	4695
Media	12735	4652

Activitatea de producere a puieților este una variată, aceștia producându-se atât în solarii cât și în câmp (pepiniere). Direcția Silvică Suceava dispune de un număr de 33 solarii din care 23 pentru specia molid și 10 pentru specia larice și 75 pepiniere permanente.

Pentru împădurirea din această primăvară a suprafeței de 950 ha fond forestier de stat și fond forestier privat administrat sunt necesari 4764 mii buc. puieți forestieri (rasinoase 3959 mii bucati și foioase 805 mii bucati)  care sunt asigurați din pepinierele proprii ale Direcției Silvice Suceava și de la alte direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor.

Pentru fondul forestier privat cu contracte de prestări servicii, Direcția Silvică Suceava, prin subunitățile pe care le are s-a implicat foarte mult în găsirea materialului săditor necesar în primăvara anului 2023.

Unul din cei mai mari producători de puieți din cadrul Direcției Silvice Suceava este Pepiniera Silvică Centrală Salcea, unde anual se produc aproximativ 800 mii buc. puieți forestieri – în special foioase și 374 specii, subspecii și varietăți de puieți ornamentali, plante și flori. Pe viitor ne propunem să diversificăm paleta de puieți forestieri produși prin introducerea unor rășinoase, cum ar fi pin silvestru, molid, pin negru etc.

Despre importanţa lucrărilor de regenerare a pădurii, dar şi despre nobila, generoasa misiune a silvicultorilor, cei care întemeiază păduri în beneficiilor generaţiilor ce vor veni, scria încă din anul 1934, vizionarul silvicultor Marin Drăcea:

O componentă importantă şi tradiţională a activităţii noastre din această perioadă o reprezintă susţinerea  acţiunilor promovate de societatea civilă pentru dezvoltarea conştiinţei forestiere, în direcţia apărării şi conservării fondului forestier,a cultivării respectului pentru pădure în societatea actuală.

Pornind de la faptul – unanim recunoscut – că nicăieri în spaţiul naţional expresia „Codru-i frate cu românul” nu şi-a găsit o împlinire mai deplină, mai bogată în semnificaţii ca aici la noi, în Bucovina, îmi exprim încrederea că fiecare sucevean va întreprinde un cât de mic gest în sensul celor spuse mai sus.