Timișoara, Cluj și Sibiu se remarcă prin niveluri salariale și ritmuri de creștere peste medie, iar Bacăul se află printre județele cu cele mai accelerate creșteri ale salariului în ultimul deceniu, conform unui raport recent al economiștilor de la FSEGA, UBB. În contrast, Bucureștiul și alte două județe, Ilfov și Argeș, deși au salarii peste medie, nu au înregistrat aceeași creștere accelerată.
Inegalități semnificative între județe
Analiza realizată de economiștii clujeni și prezentată de Romanian Economic Monitor evidențiază disparitățile considerabile în ceea ce privește salariile medii nete între diferitele județe ale României.
În prezent, județele cu cele mai mari salarii medii nete sunt București, Timiș, Cluj, Sibiu, Ilfov și Argeș. Aceste regiuni beneficiază de centre economice dezvoltate, investiții majore și o concentrație ridicată a companiilor internaționale și naționale. Bucureștiul, în mod special, se distinge printr-un nivel salarial semnificativ mai mare datorită rolului său ca centru economic și financiar al țării.
Pe de altă parte, județele cu cele mai mici salarii medii nete sunt Hunedoara, Teleorman, Vrancea, Harghita și Vâlcea. Aceste regiuni se confruntă cu provocări economice, inclusiv lipsa infrastructurii dezvoltate, un sector economic mai puțin diversificat și o rată mai mică de atragere a investițiilor. În plus, factori precum migrarea forțată a tinerelor talente către zone mai dezvoltate economic contribuie la menținerea unui nivel salarial scăzut în aceste județe.
Disparitățile regionale în salarii reflectă diferențele în accesul la oportunități economice și de dezvoltare. În timp ce județele cu salarii mari continuă să atragă forță de muncă calificată și să crească economic, cele cu salarii mici rămân adesea într-un cerc vicios de dezvoltare limitată. Analiza subliniază importanța implementării unor politici care să promoveze echilibrul economic și să stimuleze investițiile în regiunile mai puțin dezvoltate pentru a reduce aceste inegalități.
Creșteri variabile ale salariilor în ultimul deceniu
În ultimul deceniu, România a realizat progrese semnificative în apropierea mediei europene pentru mulți indicatori economici, inclusiv creșterea salariilor. Salariile medii nete au aproape triplicat valoarea în această perioadă, crescând de la 1.579 lei în 2013 la 4.584 lei în 2023, conform valorilor medii anuale.
Când luăm în calcul inflația, se observă o creștere substanțială a puterii de cumpărare. În această perioadă de 10 ani, salariile medii nete au înregistrat o creștere reală de +189%, aproape dublându-se în termeni reali. Totuși, inegalitățile teritoriale rămân o problemă majoră, conform cercetătorilor.
Dintre cele 41 de județe ale României, doar 5 – București, Timiș, Cluj, Sibiu și Ilfov – au salarii medii nete care depășesc media națională. În celelalte 36 de județe, salariile medii sunt sub medie. Totuși, 25 dintre aceste județe, deși se află sub media națională, au înregistrat un ritm de creștere a salariilor peste medie în ultimii 10 ani, ceea ce le permite să recupereze, chiar dacă încet, decalajul economic.
„Acest raport arată, de asemenea, că inegalitățile regionale sunt semnificative, iar deviația salariilor medii este mare la nivel regional. Este important însă să analizăm și dinamica creșterii acestor salarii, deoarece din acest punct de vedere situația nu este atât de gravă”, spun economiștii de la Romanian Economic Monitor.
Județe defavorizate în riscul de a rămâne în urmă
În prezent, 11 județe se află într-o poziție economică defavorizată, având salarii medii nete sub media națională și un ritm de creștere a salariilor care rămâne sub această medie. Aceste județe includ Vâlcea, Teleorman, Tulcea, Hunedoara, Gorj, Prahova, Olt, Dâmbovița, Giurgiu, Suceava și Brăila. Lipsa unei creșteri salariale rapide pune aceste regiuni în pericol de a rămâne în urmă din punct de vedere economic, având un impact negativ asupra calității vieții și dezvoltării economice regionale.
Aceste județe se confruntă cu mai multe provocări care contribuie la stagnarea salariilor, inclusiv infrastructura slab dezvoltată, acces limitat la oportunități de investiții și o concentrare scăzută a activităților economice. În plus, migrarea forțată a tinerelor talente către zone mai dezvoltate economic poate accentua decalajele existente și reduce șansele de revitalizare economică.
Cercetătorii subliniază, totuși, că există o tendință lentă de convergență în distribuția teritorială a salariilor. De exemplu, în 2014, diferența dintre salariul mediu net în județul Harghita (1.251 lei) și București (2.441 lei) era de 195%. În aprilie 2024, această diferență s-a micșorat la 180%, cu salariul mediu în Teleorman atingând 3.739 lei și în București 6.713 lei. Această convergență sugerează că, deși diferențele salariale sunt încă semnificative, procesul de uniformizare economică este în curs de desfășurare.
Majoritatea județelor se află încă într-un cadru cu salarii relativ mai mici, dar cu un ritm de creștere peste medie. Deși există semne de îmbunătățire, inegalitățile teritoriale continuă să fie un obstacol major. Pentru a accelera convergența economică și a reduce diferențele regionale, este esențială încurajarea și realizarea de investiții strategice în zonele defavorizate. Aceste măsuri pot stimula dezvoltarea economică locală, pot îmbunătăți infrastructura și pot crea noi oportunități de muncă, contribuind astfel la echilibrarea salariilor la nivel național.
Concluzie
Deși există semnale de convergență în distribuția teritorială a salariilor, inegalitățile regionale rămân semnificative. Majoritatea județelor se află încă într-un cadran cu salarii relativ mai mici, dar cu ritmuri de creștere peste medie. Accelerarea investițiilor în zonele defavorizate este esențială pentru dinamizarea procesului de convergență economică.
