Adăpători pentru vite, în loc de dezvoltare: Valeriu Iftime își arată adevărata „strategie” pentru Botoșani

✍ Ion Stefanovici – CAPDR

De la discursuri despre dezvoltare și inovație, la… adăpători pentru vite. Acesta este parcursul administrativ al președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime

Într-un județ aflat constant în topul național al suprafeței de luciu de apă, cu acumulări importante precum Stânca-Costești, cu potențial de conectare la Prut și cu rețele hidrografice naturale care ar putea susține atât consumul uman, cât și irigațiile agricole, administrația județeană a identificat, drept soluție, amplasarea de… adăpători pentru animale.

Problemele reale rămân nerezolvate:

• Lipsa unui sistem integrat de alimentare cu apă și irigații;
• NovaApaServ înregistrează pierderi uriașe de apă, fără perspective clare de modernizare;
• Fondurile europene pentru gestionarea resursei de apă rămân neaccesate;
• Agricultura botoșăneană rămâne vulnerabilă, fără un sistem viabil de irigații;
• Resursa hidrografică naturală a județului e folosită marginal sau deloc.

Botoșaniul, în loc să utilizeze rațional ceea ce are deja – apă în cantitate suficientă – este readus în registrul gospodăririi de acum 100 de ani, unde adăpătorile pentru vite sunt considerate „strategie de dezvoltare”.

CAPDR propune un program concret pentru rezolvarea problemei apei în Botoșani:

✅ Masterplan pentru gestionarea resursei de apă – elaborat la nivel județean, conectat la Strategia Națională de Management al Apei și fondurile europene disponibile.

✅ Reabilitarea și modernizarea NovaApaServ – reducerea pierderilor masive din rețea prin investiții europene și naționale.

✅ Realizarea unui sistem de irigații modern – valorificând potențialul Stânca-Costești și Prut pentru alimentarea fermelor botoșănene.

✅ Program de reziliență climatică – pentru asigurarea apei necesare în agricultură, industrie și gospodării, adaptat la schimbările climatice.

✅ Parteneriat transfrontalier cu Republica Moldova – pentru exploatarea în comun a acumulării Stânca-Costești, pe modelul cooperării româno-maghiare sau româno-bulgare în alte bazine hidrografice.

✅ Fonduri europene și guvernamentale – utilizate pentru extinderea rețelelor, nu pentru improvizații locale.

Concluzie:

Botoșaniul nu are nevoie de adăpători izolate pentru animale, ci de o strategie integrată pentru gestionarea apei. Cu resursele sale naturale, județul poate deveni un model de bună practică, dar cu condiția să trecem de la vorbă la fapte, de la improvizație la strategie.

CAPDR își exprimă disponibilitatea de a sprijini acest proces, oferind expertiză și capacitate de planificare pentru realizarea unui program concret.