Județul Botoșani, al doilea din România ca suprafață de luciu de apă, are un potențial piscicol semnificativ, cu 148 de iazuri și o contribuție de peste 35% la producția națională de pește. Totuși, sectorul se confruntă cu provocări, precum seceta, subutilizarea capacităților, investițiile insuficiente și braconajul, care limitează creșterea acestui sector promițător
Situația pisciculturii în România – o industrie sub potențial, dependentă de importuri
Piscicultura din România se află într-o situație paradoxală: deși dispune de resurse naturale considerabile – rețea hidrografică vastă, climă favorabilă și tradiție în creșterea peștelui – producția internă este modestă, consumul este acoperit în mare parte din importuri, iar exporturile sunt nesemnificative. La nivel național, există în jur de 700 de fermieri piscicoli, dar aceștia nu reușesc să producă mai mult de 10.000 de tone anual, ceea ce reprezintă doar aproximativ 7,6% din consumul total intern.
Prin comparație, țări vecine precum Polonia (46.000 tone), Cehia (21.000 tone) sau Ungaria (18.000 tone) performează mult mai bine în acvacultură, în condiții geografice similare. Acest decalaj nu este doar o chestiune de climă sau resurse, ci reflectă diferențele de investiții, politici publice și infrastructură.
Un factor major care a afectat și mai mult sectorul în ultimii ani este seceta, în special în regiunile din nord-estul țării, precum județele Iași și Botoșani, unde producția a scăzut cu până la 50% din cauza lipsei de apă. În multe cazuri, fermele nu mai pot menține un nivel constant de oxigen în bazine, iar pierderile de pește sunt considerabile.
Deficitul de producție este compensat prin importuri masive. Aproximativ 80% din peștele consumat în România provine din alte țări, în special din Spania, Polonia și Canada. În 2022, doar importurile de pește proaspăt și refrigerat au însumat peste 17.700 de tone, cu o valoare de peste 76 milioane de euro – în creștere cu 3.500 de tone față de anul precedent. Se importă nu doar pește pentru consum curent, ci și materie primă pentru industria de procesare.
În contrast, exporturile sunt foarte reduse. România a exportat doar 866 de tone de pește, în valoare de aproximativ 2 milioane de euro. Principalele destinații sunt Republica Moldova, Germania și Elveția. Există totuși și exemple pozitive: în Bihor, o fermă piscicolă din Santăul Mic a reușit să exporte patru tone de nisetru siberian în țări vest-europene, ceea ce arată că există potențial, dar este insuficient valorificat.
Deficitul comercial pe acest segment – pește și crustacee – depășește 300 de milioane de euro anual. Acest dezechilibru este accentuat de lipsa unei strategii naționale coerente pentru dezvoltarea acvaculturii și de infrastructura deficitară în porturi, centre de procesare și distribuție. În plus, România nu exploatează suficient fondurile europene destinate dezvoltării pescuitului și acvaculturii, în contrast cu state precum Franța, Turcia sau Spania, unde producția anuală depășește 300.000 de tone.
Concluzia este clară: pentru a valorifica potențialul real, România are nevoie de investiții strategice în infrastructură, susținerea fermierilor piscicoli, acces facil la fonduri europene și politici publice care să încurajeze producția internă și să reducă dependența de importuri. Creșterea producției piscicole ar contribui nu doar la securitatea alimentară, ci și la reducerea deficitului comercial și la stimularea economiei rurale.
Potențialul piscicol al județului Botoșani al doilea la nivel național, după Tulcea, în ceea ce privește suprafața de luciu de apă
Suprafața și infrastructura piscicolă
- Suprafață totală a luciului de apă: Aproximativ 3.600 de hectare, distribuite în 148 de iazuri, plasând județul Botoșani pe locul al doilea la nivel național, după Tulcea, în ceea ce privește suprafața destinată pisciculturii.
- Iazul Dracșani: Cu o suprafață de aproximativ 550 de hectare, este unul dintre cele mai mari iazuri din Moldova și servește drept bază principală de producție pentru fermele piscicole locale.
Producția piscicolă
Județul Botoșani se remarcă printr-o prezență activă în sectorul acvaculturii, cu 20 de companii specializate în ferme piscicole de apă dulce. Acestea sunt implicate în creșterea și comercializarea peștelui, dar și în activități conexe precum industrializarea produselor piscicole sau prestarea de servicii de profil.
Lista completă a companiilor din Botoșani active în domeniul acvaculturii este următoarea:
- FISH-COM SRL – Havarna
- ACVA TOUR VIISOARA SRL – Viișoara
- GEMA SRL – Botoșani
- NAVODUL STAR SRL – Drăgușeni
- TRICOVA LEOCAMI SRL – Dumeni
- BARCA SRL – Botoșani
- POPAUTI LAKE SRL – Curtești
- PLADURI DENIM SRL – Coștești
- PIRANIA SRL – Botoșani
- CYPRINUS SRL – Răchiți
- GOSPODARII CORLĂTENI SRL – Carasa
- AQUALAND BOTOȘANI SRL – Carasa
- MAGNOLIA-GOLD SRL – Botoșani
- DASSM SRL – Botoșani
- ECOACVATIC PRODUCT SRL – Seliștea
- DAVISIL GOLDFISH SRL – Cuzlău
- GORGAN PROD SRL – Suharău
- FORESTFISH CI&CO IMPEX SRL – Brehuiești
- PISCICOLA SA – Botoșani
- AQUAFISH CEZAR SRL – Podriga
Majoritatea firmelor sunt producători locali certificați, activând în acvacultura de apă dulce, cu un portofoliu variat ce include pești precum crapul, plătica și bibanul. Aceste companii contribuie la diversificarea ofertei alimentare locale și regionale și pot constitui parteneri de încredere în rețelele B2B naționale și internaționale.
- Contribuția regională: Zona de nord-est a României, inclusiv județul Botoșani, contribuie cu peste 35% din producția națională de pește.
- Ferme piscicole de referință: Ferma din comuna Hudești, se întinde pe aproximativ 300 de hectare și a produs în 2023 circa 1.200 de tone de pește.
Probleme și vulnerabilități
- Schimbările climatice și impactul asupra producției
- Seceta prelungită: În 2023, seceta severă a dus la scăderea nivelului apei în acumulările piscicole, afectând grav producția de pește. Unele lacuri de până la 50 de hectare au secat complet, iar fermierii au fost nevoiți să vândă peștele rămas pentru a preveni pierderi totale.
- Iarna atipică 2024-2025: Oscilațiile de temperatură au împiedicat hibernarea normală a peștilor, crescând mortalitatea și costurile de producție.
- Restricții în alimentarea cu apă
- În 2024, s-au impus restricții în alimentarea cu apă pentru piscicultură, afectând ferme precum S.C. Pirania S.R.L. Botoșani, care operează pepiniera piscicolă Havarna.
- Subutilizarea capacităților
- Capacitate națională: România are aproximativ 100.000 de hectare amenajate pentru acvacultură, însă doar 40.000 sunt utilizate.
- Productivitate comparativă: Ungaria, cu 26.000 de hectare, produce aproximativ 17.000 de tone de pește, în timp ce România produce doar 10.500 de tone.
- Braconajul piscicol
- Activitățile ilegale de pescuit, inclusiv utilizarea plaselor neautorizate, afectează negativ resursele piscicole și subminează eforturile legale de conservare și dezvoltare a sectorului.
Date statistice relevante
- Suprafața totală a luciului de apă în județul Botoșani: 3.600 ha.
- Producția de pește a fermei din comuna Hudești în 2023: 1.200 tone.
- Contribuția regiunii de nord-est la producția națională de pește: peste 35%.
Concluzii și perspective
Piscicultura în județul Botoșani are un potențial considerabil, susținut de resursele naturale și de prezența unor producători importanți. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu provocări semnificative, precum schimbările climatice, restricțiile în alimentarea cu apă, subutilizarea capacităților și braconajul piscicol. Pentru a valorifica pe deplin acest potențial, sunt necesare politici de sprijin financiar, măsuri de protecție a resurselor piscicole și investiții în infrastructura specifică.
