În plin context al măsurilor de austeritate, actuala coaliție de guvernare intenționează să elimine din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) finanțările destinate liceelor agricole.
Decizia lovește direct un sector educațional esențial pentru România, care până acum nu a beneficiat niciodată de investiții majore în infrastructura și dotările sale.
Un impact devastator pentru învățământul agricol
La nivel național, 57 de licee agricole au fost incluse în program, valoarea totală a finanțărilor aprobate ridicându-se la 43,5 milioane de euro. Pentru multe dintre aceste instituții, banii ar fi reprezentat prima oportunitate de modernizare substanțială, menită să crească atractivitatea învățământului agricol într-o țară unde agricultura rămâne un sector strategic.
Eliminarea fondurilor nu doar blochează investițiile promise, ci ridică și întrebarea cine va acoperi cheltuielile deja efectuate de unitățile de învățământ în baza contractelor semnate și a achizițiilor aflate în derulare.
Situația la nivelul județului Botoșani: 2 milioane de euro în pericol
În județul Botoșani, trei licee sunt direct afectate:
-
Liceul Tehnologic Petru Rareș (Botoșani)
-
Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță (Șendriceni)
-
Liceul Demostene Botez (Trușești)
Fiecare dintre aceste instituții a obținut finanțări de câte 650.000 de euro. În total, aproape 2 milioane de euro riscă să fie pierduți, în condițiile în care proiectele se aflau deja în implementare.
La cel de-al patrulea liceu agricol din județ, situat la Coțușca, nu există informații clare, întrucât instituția nu are date de contact publicate pe site.
Proiectele blocate: dotări, echipamente și infrastructură
-
Liceul Tehnologic Petru Rareș Botoșani urma să achiziționeze echipamente IT, mobilier modern, drone agricole, un microbuz școlar, o autoutilitară pentru lucrările agricole pe cele 15 hectare de teren și dotări pentru ateliere și cantină.
„Sunt foarte multe lucruri pe care noi le pierdem. Noi trebuie să-i convingem pe cei de la Guvern că reușim să facem toate achizițiile până la termenul impus. Dacă ne lasă, terminăm anul acesta până în decembrie”, a declarat directorul unității, Simona Delibaș.
-
Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni avea planificate investiții în reabilitarea unui grajd pentru vaci, dotarea fermei școlare și achiziția unei linii de procesare pentru fructe și lapte. „Deja avem contracte semnate pentru servicii de proiectare și verificare. Întrebarea este: cine va deconta facturile deja emise?”, a explicat directorul Viorel Dohotariu. În prezent, aici învață circa 600 de elevi în 26 de clase de liceu și învățământ profesional.
-
Liceul Demostene Botez Trușești era în etapa de analizare a ofertelor pentru dotări și echipamente. Directorul Cristina Grădinaru Vranciu precizează că, potrivit graficului inițial, toate contractele ar fi urmat să fie onorate până în decembrie.
Motive oficiale și explicații neoficiale
Explicația oficială oferită la nivel național este că liceele nu ar reuși să finalizeze cheltuirea fondurilor până la termenul contractual din octombrie 2026.
Totuși, directorii liceelor susțin contrariul, arătând că multe proiecte presupun exclusiv achiziții rapide, nu lucrări complexe de construcții.
Pe surse, o altă posibilă cauză este incapacitatea statului de a susține plata TVA-ului aferent proiectelor, ceea ce ar putea transforma această măsură de austeritate într-un veritabil blocaj financiar.
Mobilizare pentru salvarea proiectelor
Asociații din domeniul agricol și conducerile liceelor au transmis memorii și adrese către Ministerul Educației, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor și premierul Ilie Bolojan, solicitând reanalizarea deciziei. În lipsa unei soluții, România riscă să piardă șansa unică de a moderniza un segment educațional strategic, iar elevii să fie privați de condiții moderne de pregătire pentru meserii extrem de necesare în economia reală.
Concluzie
Decizia de eliminare a finanțărilor PNRR pentru liceele agricole nu reprezintă doar o măsură punctuală de austeritate, ci o lovitură cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării agriculturii românești. Într-o țară cu un profil economic agricol dominant, lipsa investițiilor în educația de profil perpetuează un cerc vicios: forță de muncă insuficient pregătită, atractivitate scăzută pentru tineri și decalaje majore față de standardele europene.
Pentru multe dintre aceste licee, fondurile PNRR reprezentau nu doar o oportunitate, ci prima și, poate, ultima șansă de modernizare reală.
