Ministerul Apărării Naționale (MApN) vizeaza să convertească spionajul militar într-un serviciu secret cu personalitate juridică. Astfel, Direcția de Informații a Armatei ar obține permisiunea de a înființa societăți comerciale și de a desfășura activități precum filajele, interceptările și perchezițiile, toate sub aprobarea unui mandat judiciar
Această inițiativă reprezintă o adăugare semnificativă la peisajul serviciilor de informații existente, cu scopul de a institui un serviciu nou cu statut juridic bine definit. DGIA ar rămâne sub jurisdicția ministrului Apărării, dar ar fi capabil să obțină finanțare și din surse diverse, inclusiv prin implicarea în afaceri comerciale având personalitate juridică.
Proiectul de lege propus ar extinde atribuțiile DGIA, inclusiv posibilitatea de a efectua filaje, interceptări de comunicații și percheziții, toate fiind condiționate de obținerea unui mandat emis de un judecător. Deși aceste acțiuni nu sunt specific menționate în legislația actuală care reglementează activitatea DGIA, se subliniază că Direcția are rolul de a coordona aplicarea măsurilor contrainformative.
Un alt aspect inedit al proiectului de lege constă în abilitatea DGIA de a angaja personal civil, în special specialiști în domeniul IT, având în vedere responsabilitățile tot mai pregnante ale instituției în securitatea și apărarea cibernetică.
Pe lângă aceste aspecte, proiectul propune crearea a trei noi funcții de conducere: un prim-adjunct și doi adjuncți ai directorului general.
Procedura de demitere a directorului general al DGIA va cunoaște schimbări semnificative față de legea actuală, unde era prevăzut doar procesul de numire. Potrivit proiectului, ministrul Apărării va fi investit cu puterea de a numi și demite directorul serviciului de spionaj militar, cu condiția obținerii avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Proiectul de lege cuprinde și dispoziții referitoare la protecția personalului DGIA și garanții pentru angajații acoperiți care ar putea fi deconspirați. Aceasta reprezintă o măsură deosebit de importantă pentru colaboratorii DGIA care operează în teatrele de operațiuni, oferindu-le un nivel de protecție în situația în care identitatea le-ar fi dezvăluită.
De asemenea, proiectul stipulează că Parlamentul va avea control asupra activității specifice a Direcției Generale de Informații a Apărării. Ministrul apărării naționale va fi obligat să prezinte rapoarte anuale sau la cererea Parlamentului cu privire la activitatea acestui serviciu.
Reforma este justificată de către Ministerul Apărării prin necesitatea unei delimitări clare a atribuțiilor între DGIA și Statul Major al Apărării, în contextul unui mediu geopolitic instabil și imprevizibil, precum și pentru a răspunde cerințelor partenerilor euro-atlantici.
Proiectul de lege este asumat de către ministrul Apărării, Angel Tîlvăr (PSD), ținând cont și de conexiunile familiale ale acestuia cu serviciile de informații dinaintea evenimentelor din decembrie 1989.
