La începutul acestui an, industria de asset management din România a atins un nou record istoric, depăşind 600.000 de investitori, confirmând astfel trendul ascendent din ultimii ani. Peste 15.000 de români au decis să devină investitori în fondurile de investiţii din România, chiar în prima lună a anului 2024, conform unui comunicat de presă emis de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
Datele prezentate de reprezentanţii AAF arată că numărul celor care au încredere în piaţă şi investesc activ a înregistrat o creştere de 28% în cursul anului trecut, iar luna ianuarie a adus un plus de peste 15.000 de persoane, indicând o popularitate în creștere a fondurilor de investiţii.
„Datele arată că la finalul anului 2023, piaţa locală a atins nivelul de 600.000 de investitori în fonduri şi, surprinzător, prima lună din an a adăugat şi ea un plus de 15.000. Dacă cineva se întreabă de ce creşte numărul celor care aleg să investească în fonduri, un răspuns ar putea fi legat de randamentele înregistrate în ultimul an, un altul ar fi accesibilitatea pe care românii încep să o conştientizeze iar un altul, extrem de important şi el, decizia tot mai multora de a economisi inteligent. Administratorii de fonduri prezenţi la prima noastră dezbatere reprezintă companii care au generat anul trecut investitorilor randamente de peste 30%. Profesioniştii acestei pieţe au transferat încredere în piaţă şi au arătat că pentru a deveni investitor nu ai nevoie de sume mari de bani ci de un obiectiv, un termen şi disciplină, constanţă în acţiune. Rolul fondurilor de investiţii şi al administratorilor profesionişti este să pună umărul pentru ca economiile oamenilor să fie inteligente, banii să fie puşi la treabă”, a spus, Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF).
„Pentru industria fondurilor de investiţii, anul 2023 a fost un an cu o pronunţată creştere în popularitate a fondurilor deschise de investiţii, numărul de investitori în aceste fonduri crescând cu aproximativ 128.000, dintre care cca 45% au ales fonduri ce au în portofoliu şi acţiuni (de acţiuni şi diversificate). A fost totodată unul de revenire după o perioadă dificilă, în care, în partea a doua anului, am văzut creşteri notabile la nivelul activelor, cât şi o revenire a intrărilor nete. Astfel, subscrierile nete ale fondurilor deschise au redevenit pozitive începând cu trimestrul al doilea al anului trecut, fiind în continuă creştere de atunci. De remarcat este şi faptul că intrările nete în fondurile deschise au fost de 727 mil. lei în trimestrul al patrulea din 2023, în creştere cu 143% faţă de trimestrul anterior. În ceea ce priveşte numărul de investitori, la finalul anului trecut am avut 589.428 de persoane, o creştere cu 8,3% faţă de trimestrul al treilea şi cu 28% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior”, a explicat Jan Pricop, director executiv al AAF.
Conform statisticilor AAF, activele nete în fondurile deschise de investiţii au crescut cu 17% faţă de anul anterior, în principal pe fondurile de obligaţiuni (+1,165 mRON) si de acţiuni (+1,010 mRON), în timp ce subscrieri nete pozitive în ultimul trimestru al anului 2023 la nivelul FDI-urilor locale au fost mai însemnate la cele de obligaţiuni (+256 mil. lei), de acţiuni (+159 mil lei) şi diversificate (+150 mil lei). Industria a încheiat anul 2023 cu un total active de aproape 38 mld. lei, din care puţin peste 20 mld. lei ale fondurilor deschise de investiţii şi peste 17,5 mld. lei ale fondurilor de investiţii alternative. Cotele de piaţă ale FDI-urilor locale la finalul anului trecut au fost următoarele: 49,1% fonduri de obligaţiuni, 22% fonduri de acţiuni, 15,4% alte fonduri locale şi 13% fonduri diversificate. În ceea ce priveşte creşterea numărului de investitori pe parcursul anului trecut, cei mai mulţi au intrat în fondurile diversificate (+37.350), cele de acţiuni (+19.860) şi în alte fonduri (+43.464).
Conform reprezentanţilor fondurilor de investiţii prezenţi la prima dezbatere a anului, factorii care au contribuit la rezultatele din 2023 au fost, pe de o parte, revenirea pieţelor, după un an 2022 foarte slab, iar pe de altă parte, listarea Hidroelectrica – cea mai mare listare din Europa de anul trecut -, care a adus pe bursa de la Bucureşti un flux masiv de bani, ce a susţinut creşterea întregii pieţe.
Creşte interesul românilor pentru fondurile de investiţii, în special în acţiuni
„Creşterea de anul trecut a venit după un an 2022 foarte complicat, cu război la graniţă, inflaţie cu două cifre şi creşteri de dobânzi, un an în care bursa a staţionat. În 2023, am pornit de la o bază foarte redusă, cu o evoluţie lentă în prima parte, pentru că toată lumea aştepta listarea Hidroelectrica. După listare, au rămas foarte mulţi bani în piaţă, iar investitorii au început să cumpere acţiuni şi la alte companii locale atractive, ceea ce a dus la o evoluţie spectaculoasă a bursei de la Bucureşti. Această performanţă nu a fost deloc întâmplătoare”, a explicat Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management.
În lumina acestei performanțe a bursei de la București, majoritatea administratorilor de fonduri au păstrat o expunere ridicată pe acțiuni, o strategie care s-a dovedit a fi câștigătoare, aducând randamente de până la 30% celor mai performante fonduri. Companiile în care s-au concentrat includ cele din sectorul energiei, sectorul bancar, precum și companii de transport, care au înregistrat performanțe remarcabile în contextul situației din Ucraina, precum și în industria HORECA și a bunurilor de consum, susținute de creșterea consumului.
Având în vedere randamentele ridicate obținute pe piață, administratorii de fonduri afirmă că interesul pentru investiții va continua să fie ridicat, oamenii manifestând un interes tot mai crescut, în special pentru investițiile în fonduri de acțiuni. În același timp, aceștia au observat o schimbare în comportamentul investitorilor.
„Pentru noi, a fost un an foarte bun, cu un interes crescut pentru fonduri, în special cele cu componentă pe acţiuni, o consecinţă a faptului că bursa a performat foarte bine. În rândul clienţilor, am observat o schimbare de comportament. Dacă până acum câţiva ani exista percepţia că pentru a investi îţi trebuie capital, acum sunt tot mai mulţi clienţi care investesc recurent, regulat, sume mici care pornesc şi de la 50 de lei. În bugetul unui investitor, investiţia în fonduri funcţionează ca plata unui abonament, activează o plată recurentă, lunară către un fond, scopul fiind acela de a acumula pe termen lung”, a spus Rareş Trif, director Investiţii BT Asset Management.
Pentru 2024, administratorii de fonduri mizează în continuare pe un trend ascendent al fluxului de investitori pe piaţa de capital, chiar dacă ritmul de anul trecut va fi greu de replicat. Dar în contextul anului electoral şi al investiţiilor masive care se fac în România din fonduri europene, este de aşteptat ca economia să performeze, iar acest lucru se va reflecta şi în evoluţia companiilor pe bursă.
„Anul acesta, 50% din populaţia lumii merge la vot şi, statistic vorbind, în anii electorali nu au loc schimbări fiscale semnificative sau de altă natură. Aşadar, ne aşteptăm la o accelerare a creşterii economice, bazate pe consum – anii electorali aduc şi creşteri de venituri -, dar şi pe investiţiile publice care se fac în această perioadă. Ne aşteptăm, aşadar, ca această creştere să se regăsească şi pe bursă, unde pot performa companiile din zona de consum privat (HoReCa), transporturi, energie, din sectorul bancar sau telecom”, a precizat Dragoş Manolescu, CFA, Deputy CEO at OTP Asset Management Romania.
