Fabricile mari consumatoare de energie din România, în pericol să dispară

Situația industriei mari din România se deteriorează în continuare în 2023, având în vedere costurile foarte ridicate ale energiei electrice și a gazelor, care rămân la niveluri semnificativ crescute. Un studiu de impact comandat de ABIEC (Asociația Marilor Consumatori de Energie din România) arată că industria se confruntă cu multiple factori de risc care amenință activitatea sa. Printre membrii acestei asociații se numără companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galati, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim, Azomureș și BA Glass România, care reprezintă peste 10% din consumul total de energie al țării.

Situatia financiara a acestor companii a început să se deterioreze în 2022, în contextul creșterii continue a prețului energiei, în timp ce valorile bursiere ale produselor lor au scăzut. Perspectivele sunt îngrijorătoare, deoarece cotațiile bursiere nu prezintă semne de redresare, în timp ce costul energiei rămâne ridicat, potrivit ABIEC.

Datele furnizate de companii arată că prețul energiei a crescut de cinci ori în comparație cu nivelurile pre-pandemie, în timp ce prețurile produselor au crescut doar de 1-2 ori. Această creștere semnificativă a costului energiei nu poate fi transferată în prețul produsului finit, în special pentru produsele tranzacționate pe bursele de mărfuri, unde prețurile sunt influențate de producătorii din țări cu costuri energetice mult mai reduse.

În comparație cu alte țări europene, industria din România primește unele dintre cele mai mici compensații financiare de la stat în ceea ce privește costul energiei. Astfel, fabricile românești plătesc în medie 192 de euro/MWh, în timp ce fabricile din Grecia plătesc 65 de euro, Spania 95 de euro și Bulgaria 102 euro.

Din cauza situației critice din industria mare, deficitul comercial al României crește de la an la an, determinând transferul masiv de bani în străinătate pentru importuri în alte sectoare. “Deficitul comercial în produse minerale, materiale de construcții, produse chimice și metalurgice a crescut rapid în ultimii ani, depășind deja 9,4 miliarde de euro“, potrivit studiului ABIEC.

Pe lângă deficitul comercial, scăderea activității din industria mare, care poate ajunge până la închiderea unor unități de producție, prezintă riscuri pentru securitatea națională. Produsele din aceste sectoare pot juca un rol crucial în sprijinirea industriei de apărare din România, iar securitatea alimentară poate fi afectată de creșterea prețurilor la produsele alimentare. Mai mult, agricultura intensivă depinde în mare măsură de îngrășăminte, care sunt acum aproape în întregime importate, cu excepția notabilă a producției Azomureș.

Alte riscuri includ limitarea absorbției fondurilor europene prin reducerea proiectelor de infrastructură și reducerea bugetului național din cauza scăderii comerțului și producției industriale.