„Austeritate doar pentru contribuabili?” | Conslilierul județean ieșean Iulian Mititelu contestă majorarea cheltuielilor din asistența socială

În cadrul ședinței plenului Consiliul Județean Iași dedicate rectificării și execuției bugetare, consilierul județean Iulian Mititelu a avut o intervenție cu accente puternic economice și critice la adresa modului în care este gestionată filosofia cheltuielilor publice în administrația românească

Discursul său a vizat în special creșterea alocărilor financiare pentru sistemul de asistență socială, în contextul în care județul Iași continuă să se confrunte cu probleme structurale legate de dezvoltare economică, productivitate și eficiență administrativă.

„Austeritatea” din sistemul public, între discurs și realitate

În intervenția sa, Iulian Mititelu a susținut că experiența acumulată în primul an de mandat i-a oferit o perspectivă diferită asupra conceptului de „austeritate” utilizat frecvent în administrația publică.

Potrivit acestuia, măsurile prezentate drept politici de restrângere bugetară nu se traduc, în practică, prin reducerea aparatului administrativ sau prin eficientizarea cheltuielilor instituționale, ci dimpotrivă, prin majorări constante ale costurilor de funcționare ale sistemului public.

„Eu, abia după un an de mandat în Consiliul Județean, am înțeles la ce se referă sistemul public atunci când vorbește despre austeritate. Deci nu este vorba despre strângerea curelei la autoritățile publice sau la instituțiile subordonate”, a declarat acesta în plen.

Critici privind suplimentarea bugetului pentru asistență socială

Punctul central al intervenției a fost reprezentat de majorarea cheltuielilor de personal din cadrul sistemului de asistență socială, unde, potrivit consilierului județean, se propune o suplimentare de aproximativ 8 milioane de euro.

În urma acestei rectificări, bugetul total destinat sectorului social ar urma să ajungă la aproximativ 60 de milioane de euro, sumă pe care Mititelu a descris-o drept unul dintre cele mai mari bugete de acest tip din România.

Consilierul județean a ridicat problema raportului dintre dimensiunea finanțării și rezultatele concrete generate de instituțiile finanțate din bani publici, în special în contextul în care județul Iași rămâne sub media națională în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

„Aș vrea, dacă se poate, să explicați dumneavoastră de ce suplimentăm cheltuielile cu personalul la asistență socială cu 8 milioane de euro, ducând întregul capitol la frumoasa sumă de 60 de milioane de euro, cel mai mare buget de asistență socială din România. În același timp, PIB-ul pe cap de locuitor al județului Iași este în jumătatea de jos a clasamentului”, a afirmat acesta.

Tema eficienței instituționale și a performanței administrative

Intervenția a adus în discuție și problema eficienței instituționale, într-un context național în care administrațiile publice sunt tot mai des criticate pentru creșterea continuă a cheltuielilor operaționale, fără indicatori clari de performanță.

Mititelu a invocat inclusiv statistici privind vulnerabilitățile din sistemul de protecție socială, făcând referire la situația copiilor aflați în grija statului și la cazurile de exploatare semnalate la nivel național.

„Peste 10% din copiii aflați în grija statului român exploatați de traficanți sunt din rețeaua DGASPC. Cu toate acestea, noi îi premiem, suplimentându-le bugetul cu 8 milioane de euro pe cheltuieli de personal”, a spus consilierul județean.

Prin această poziție, alesul județean a încercat să deschidă o dezbatere mai amplă despre relația dintre finanțarea instituțiilor publice și rezultatele reale produse în societate, în special în domenii sensibile precum protecția socială.

Dezbatere despre sustenabilitatea modelului bugetar

Dincolo de dimensiunea politică a intervenției, discursul lui Iulian Mititelu reflectă o temă tot mai prezentă în dezbaterea publică și economică din România: sustenabilitatea modelului administrativ bazat pe extinderea continuă a cheltuielilor de funcționare.

În ultimii ani, tot mai mulți economiști și reprezentanți ai mediului privat au atras atenția asupra dezechilibrului dintre investițiile productive și costurile administrative ale aparatului public, în condițiile în care presiunea pe bugetele locale și naționale continuă să crească.

Întrebarea formulată de consilierul județean — dacă bugetul public poate fi utilizat pentru a genera un raport real de cost-beneficiu în instituțiile statului — readuce în prim-plan discuția despre reformarea administrației, evaluarea performanței și eficiența utilizării fondurilor publice.

Concluzie

Intervenția consilierului județean Iulian Mititelu din plenul Consiliului Județean Iași a depășit cadrul unei simple dezbateri tehnice privind rectificarea bugetară și a deschis o discuție mai amplă despre prioritățile financiare ale administrației publice românești.

Tema ridicată — aceea a raportului dintre cheltuielile bugetare, performanța instituțională și dezvoltarea economică reală — rămâne una dintre cele mai sensibile și controversate provocări ale sistemului public din România.