O hotărâre cu potențial de a remodela procedurile administrative din jurul proiectelor strategice a fost pronunțată în data de 10 iunie de către Curtea de Apel Iași
Judecătorii au admis o excepție de nelegalitate în cazul acordului de mediu emis pentru tronsonul Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7, deschizând astfel o nouă perspectivă asupra modului în care sunt avizate și derulate investițiile publice în infrastructură.
Decizia, fără precedent în domeniul autostrăzilor românești, survine în urma unei acțiuni intentate de Fundația Sfinții Împărați Constantin și Elena – Lumina și Speranța Creștinilor, o organizație non-guvernamentală care administrează un cămin de bătrâni în municipiul Pașcani. Clădirea căminului se află în vecinătatea directă a traseului autostrăzii, în zona unde este prevăzut un pasaj rutier, iar fundația a reclamat faptul că proiectul afectează grav activitatea și integritatea imobilului.
Motivarea instanței: acordul de mediu a fost emis nelegal
Instanța a admis excepția de nelegalitate a Acordului de mediu nr. 2/04.04.2022, emis de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, și a dispus ca Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și CNAIR, să exproprieze atât imobilul în care funcționează căminul, cât și o parte din terenul aferent.
Fragment din minuta deciziei:
„Admite în contradictoriu cu Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate, excepţia de nelegalitate a Acordului de mediu nr.2/04.04.2022. Admite în parte cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu Guvernul României şi Statul Român reprezentat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin CNAIR. (…) Obligă la exproprierea imobilului construcţie (…) şi a părţii din imobilului teren (…) delimitat în cartea funciară.”
Deși decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, aceasta are consecințe imediate în ceea ce privește revizuirea documentației de mediu și extinderea listei de exproprieri.
Impact economic: întârzieri și costuri suplimentare
Decizia Curții de Apel ar putea genera întârzieri în execuția lucrărilor pe tronsonul Bacău – Pașcani, parte integrantă din Autostrada A7 – coloana vertebrală a rețelei de transport rutier din Moldova. Orice amânare a lucrărilor pe acest segment riscă să afecteze termenele asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care întregul proiect trebuie finalizat până în 2026 pentru a nu pierde finanțarea europeană.
Din punct de vedere bugetar, CNAIR va trebui să aloce fonduri suplimentare pentru exproprieri neprevăzute inițial și, posibil, pentru reconfigurarea tehnică a segmentului respectiv, în funcție de noile date juridice și cadastrale. De asemenea, se ridică semne de întrebare privind robustezza și legalitatea proceselor de evaluare de mediu pentru alte tronsoane ale autostrăzii.
Contextul A7: proiect vital pentru dezvoltarea Moldovei
Autostrada A7 este un proiect de infrastructură de importanță strategică, destinat să asigure legătura rutieră rapidă între Ploiești și Siret, pe o lungime de peste 320 de kilometri. Tronsonul Bacău – Pașcani, aflat în faza de implementare, are o lungime de 77,4 km și este executat în baza unor contracte finanțate prin PNRR, în valoare totală de aproximativ 5 miliarde lei (fără TVA).
Realizarea acestui tronson este esențială pentru fluidizarea traficului în nordul Moldovei, reducerea timpilor de transport și atragerea de investiții în județele Bacău, Neamț și Iași. Orice întârziere în execuție poate genera un efect de domino cu impact negativ asupra dezvoltării economice regionale și asupra absorbției fondurilor europene.
Concluzie: precedent juridic cu implicații strategice
Hotărârea Curții de Apel Iași introduce un precedent juridic semnificativ, care ar putea încuraja și alte organizații sau persoane afectate de proiectele mari de infrastructură să conteste legalitatea acordurilor de mediu sau a procedurilor de expropriere. În același timp, autoritățile centrale și CNAIR sunt obligate să revizuiască modul de elaborare a documentației tehnice și juridice, pentru a evita blocaje viitoare.
Într-un moment în care Moldova mizează pe dezvoltarea prin infrastructură, decizia instanței reamintește importanța echilibrului între interesul public și protejarea drepturilor individuale, dar și necesitatea de a construi temeinic din punct de vedere legal orice proiect cu miză economică majoră.
