În comuna ieșeană ȚIGĂNAȘI se află cel mai mare sistem de irigare din Regiunea Moldovei, întins pe o suprafață de 3.500 Ha

Inginerul Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași, administrează aproape 5000 hectare de teren pe Valea Prutului, în județul Iași, activitate căreia i se adaugă zootehnia, creșterea bovinelor de lapte și carne, un efectiv de 1000 capete

Odată cu schimbările climatice, fermierul ieșean a investit 10 milioane de euro într-un sistem de irigații, pentru a avea o producție mare, cu minimizarea costurilor. A mizat pe irigații, iar rezultatele se văd la producția pe hectar.

Investiție de cca. 10 milioane de euro, cu ajutorul creditelor bancare

În sectorul vegetal, începând cu anul 2017, în cadrul societăţii Agricola 96 Ţigănaşi, principalul obiectiv a fost realizarea unui sistem de irigaţii, prin extinderea suprafeţei irigate, fiind destinate în mare parte loturilor de hibridare.

Aurel Placinschi administrează teren agricol în patru comune, dar principale sunt Țigănași și Probota, aici se află și sistemul de irigații, pe o suprafață de 1500 Ha și cca. 2200 Ha sunt pe terasele Jijiei. Este un sistem care funcționează abia de 3-4 ani, și speră ca în 2-3 ani o reușească să-și achite toate ratele la bancă.

„Evoluția spre o zonă mai aridă a zonei în care ne aflăm noi, a Moldovei, a început de mai mulți ani, ceea ce ne-a determinat să facem o investiție foarte mare în sistemul de irigație, deoarece am investit cca.10 milioane de euro, pe această suprafață, și cred că nu am greșit, având în vedere evoluția ulterioară.

Se pare că anul 2022 a fost mai rău decât 2020. Dacă nu am fi avut irigații, nu știu care ar fi fost situația noastră. În prezent am reușit să avem producții bunișoare, la tot ce a însemnat culturile din toamna trecută, care au fost irigate; am mai irigat cultura de porumb, floarea-soarelui, sfeclă și soia; tot ce s-a putut iriga, am irigat!

Dacă nu aveam acest sistem de irigații, probabil că, nu am fi avut nici creditele la nivelul la care sunt, și am fi avut altă structură de culturi. Legat de producția de anul trecut, avem terenurile care nu au fost irigate, cu realizări sub 10%. Per total, anul acesta, producția este de 60-70%, din cea de anul 2021“, explică Aurel Placinschi.

Creșterea prețurilor la energie, triplarea prețurilor la inputuri…

Situația mai puțin plăcută pentru fermierul ieșean, și pe care nu a luat-o în calcul, în acest an, a fost scumpirea energiei electrice.

„Ceea ce am obținut ca producție se duce pentru plata energiei, nu știu dacă este corect acest lucru, dar datoria noastră este să facem producție, de aceea vom vedea cum le vom scoate pe toate la capăt.

De altfel, s-a ajuns să crească foarte mult și motorina, la fel și inputurile, mă refer la îngrășăminte, care s-au triplat ca preț, ceea ce ne scoate din zona de profitabilitate, dar nu profituri mai vrem noi, ci vrem doar să putem relua producția, ar fi ceea ce ne-ar mulțumi în momentul de față“, mărturisește Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași.

2022, un an extrem de dificil. Salvarea stă în loturile de hibridare

După aproape jumătate de secol de experiență în agricultură, curajosul fermier ne spune cu părere de rău că anul 2022 a fost anul cel mai dificil.

„Am crezut că la cei peste cei 40 de ani pe care îi am, de când lucrez în agricultură, nu o să văd un asemenea an, dar din păcate a trebuit să trecem și peste acesta, un an extrem de dificil.

Repet, datorită sistemului de irigații am reușit să supraviețuit, de exemplu, avem situația porumbului, o producție de la 200-300 kg/Ha până la 1-1,5 tone/Ha în neirigat; unde am irigat, producțiile sunt aproape normale. Într-adevăr nu sunt la nivelul anul 2021, care a fost cu precipitații, pentru că oricât de mult am face noi irigații, nu reușim să ducem culturile la potențialul maxim, ca atunci când este ploaie.

Ca și investiție față de anul trecut, suntem la unele culturi, chiar la nivel dublu, iar prețurile nu sunt deloc la nivel dublu, dar per total, având în vedere că avem foarte multe loturi de hibridare, deoarece realizăm o producție complexă și cu zootehnie, presupunem că o să reușim, nu încheiem cu pierderi acest an, sau dacă vor fi pierderi, vor fi suportabile… și în relația cu băncile cu care lucrăm. Vom depăși acest moment, recuperăm în anul 2023, care se anunță ceva mai potrivit, mai bun“, specifică fermierul ieșean.

La un pas prin ferma de la Țigănași, am aflat că în acest moment situația culturilor de toamnă este satisfăcătoare.

„Avem cultura de rapiță pe cca. 350-400 Ha, bine realizată; cerealele, orzul și grâul, de asemenea sunt semănate, în mare măsură bine răsărite, dar în ultima perioadă cu o oarecare secetă și cu oprirea sistemului de irigații, avem emoții, dar presupunem că până în iarnă va răsări în întregime grâul“, adaugă directorul societății.

Sistemele de irigații sunt soluția…

Sistemele de irigații ar fi esențiale pentru România, iar cu mijloacele care sunt în prezent s-ar  putea face foarte ușor sisteme de irigații, și cu costuri destul de mici, mărturisește din propria experiență Aurel Placinschi, cel care are cea mai mare suprafață irigată din Regiunea Moldovei.

„Ceea ce este surprinzător este faptul că, acest sistem de irigații din Țigănași a fost făcut cu forțe proprii, doar stațiile și energia au fost realizate cu o firmă specializată, restul am făcut cu muncitorii și mecanizatorii noștri. S-ar putea face suprafețe irigate foarte mari și foarte ușor, resurse de apă sunt în România, cunosc multe zone care au acest potențial, dar nu se face pentru că nu iese proiectul, sunt tot felul de avize care nu se dau, sunt multe lucruri care ar trebui depășite ușor, după părerea mea, tehnic este ușor de făcut un sistem de irigații.“

La poarta fermei, prețul laptelui ajunge să fie 3 lei/litru

Ca fermă de vaci, fermierul de la Țigănași are cca. 1000 de capete per total, din care 600 capete sunt pentru producția de lapte, iar 400 de capete sunt pentru producția de carne. Se mulg în jur de 250 de vaci, restul sunt tineretul, atât femel cât și mascul, pe care-l duce până la capăt, și la carne sunt 120 de capete, efectiv matcă, iar restul sunt tineretul care merge la îngrășat.

„Chiar dacă nu-l văd eu bine, acest sector este absolut necesar, și dacă România nu va înțelege că este singura soluție, deocamdată, de creștere, stabilitate, este rău. Reprezintă un sector care trebuie să se dezvolte.

În momentul de față, de exemplu, cu ferma de vaci, cred că o menținem, nu pentru că ne aduce câștiguri; în conștiința mea este faptul că, cineva trebuie să facă și lapte în țara aceasta. Din Ungaria, Polonia, știu că nu se mai aduce lapte pentru că, nu mai este nici acolo, dar totuși sunt persoane care au nevoie de lapte.

Cu toată teoria aceasta că laptele face rău, nu face rău nimănui. Într-o perioadă pe care eu am trăit-o, când nu aveai frigidere, magazine, laptele reprezenta principala sursă de hrană, iar în anii ^’50-’60, nu murea lumea că, consuma în multe zile doar lapte. Din acest punct de vedere, vom ține ferma de vaci, doar cu ideea că facem un lapte care este necesar oamenilor din această țară, fără să ținem cont că pe noi ne poate costa mult mai mult acest lapte decât luăm pe noi.

De exemplu, litrul de lapte pleacă de la noi, la prețul de aproape 3 lei. E adevărat că și cei care iau laptele, au cheltuieli legate de transport, prelucrare, ambalare, și ajunge la magazine“, încheie Aurel Placinschi, directorul Agricola 96 SA Țigănași.