Infrastructura de apă din județul Iași se extinde peste Prut: 15 localități din Republica Moldova ar putea fi alimentate prin noua traversare de la Sculeni

Extinderea infrastructurii de apă din județul Iași către Republica Moldova intră într-o nouă etapă

După ce apa potabilă din sistemul ieșean a trecut deja Prutul prin traversarea de la Măcărești, operatorul regional ApaVital SA pregătește realizarea unei noi conexiuni transfrontaliere, la Sculeni. Investiția ar putea deschide calea către alimentarea cu apă potabilă a 15 localități din raioanele Ungheni și Fălești, inclusiv municipiul Fălești.

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu prin care infrastructura de apă administrată de ApaVital urmează să fie extinsă în Republica Moldova, în baza cooperării dintre România și Republica Moldova în domeniul serviciilor publice.

A doua traversare a Prutului, la Sculeni

Potrivit informațiilor prezentate de companie în raportul de activitate pentru anul 2025, ApaVital urmează să demareze procedurile necesare pentru realizarea celei de-a doua traversări a râului Prut, pe relația Sculeni – Sculeni.

Noua infrastructură va permite transportul apei potabile din sistemul gestionat de operatorul ieșean către localități din raioanele Ungheni și Fălești. Printre beneficiari se va afla și orașul Fălești, una dintre principalele localități urbane din nord-vestul Republicii Moldova.

Investiția are o importanță strategică atât pentru extinderea serviciilor publice de apă, cât și pentru consolidarea cooperării transfrontaliere dintre cele două state. În perspectivă, infrastructura construită între România și Republica Moldova poate deveni una dintre componentele importante ale dezvoltării serviciilor publice în regiunea de frontieră.

ApaVital M, platforma prin care operatorul ieșean se extinde în Republica Moldova

Extinderea infrastructurii peste Prut este susținută de ApaVital și prin intermediul societății SC ApaVital M, înființată în 2014 și cu sediul la Chișinău.

Potrivit raportului de activitate al companiei, dezvoltarea serviciilor în Republica Moldova are la bază acordurile de cooperare interguvernamentală dintre România și Republica Moldova, care vizează furnizarea și dezvoltarea serviciilor publice în raioanele Ungheni, Nisporeni, Fălești și Glodeni.

ApaVital nu se limitează, astfel, la furnizarea de apă printr-o infrastructură punctuală, ci urmărește construirea unei rețele regionale capabile să conecteze mai multe localități din Republica Moldova la un sistem modern de alimentare cu apă.

Modelul este unul relevant pentru cooperarea economică și administrativă dintre România și Republica Moldova, întrucât presupune transfer de expertiză, investiții în infrastructură și dezvoltarea unor servicii publice pe o piață transfrontalieră.

Patru traversări ale Prutului în planul de dezvoltare

Traversarea de la Sculeni reprezintă doar a doua etapă dintr-un proiect mult mai amplu.

ApaVital are în vedere, pe termen lung, realizarea a patru traversări ale Prutului, prin care infrastructura de apă din România să fie conectată cu rețelele din Republica Moldova.

După Măcărești și Sculeni, următoarea conexiune este prevăzută în zona viitorului pod Ungheni – Ungheni. Compania precizează că au fost deja aprobate coordonatele tehnice necesare pentru această viitoare traversare.

O a patra conexiune este planificată pe relația Tabăra – Viilor, completând astfel infrastructura transfrontalieră proiectată de operatorul ieșean.

Prin amplasarea celor patru traversări, rețeaua ar putea acoperi o zonă importantă din vestul și nord-vestul Republicii Moldova, în proximitatea infrastructurii existente și viitoare dintre cele două state.

Până la 150.000 de locuitori, în prima perspectivă

Impactul estimat al investițiilor este unul semnificativ. ApaVital estimează că, prin cele patru traversări ale Prutului, infrastructura ar putea ajunge să asigure servicii pentru aproximativ 120.000–150.000 de locuitori.

În etapa de dezvoltare mai amplă, obiectivul este extinderea serviciilor către cel puțin patru orașe din Republica Moldova: Glodeni, Nisporeni, Ungheni și Fălești, precum și către aproximativ 100 de comune.

În acest scenariu, numărul total al beneficiarilor ar putea ajunge la aproximativ 250.000 de persoane.

Este o perspectivă care transformă proiectul ApaVital dintr-o simplă extindere a unei rețele locale într-un proiect regional de infrastructură, cu implicații economice și administrative pentru ambele maluri ale Prutului.

O infrastructură cu miză regională

Extinderea rețelei de apă peste Prut trebuie privită și în contextul intensificării relațiilor economice dintre România și Republica Moldova. Infrastructura de apă reprezintă unul dintre domeniile în care cooperarea transfrontalieră poate produce efecte directe asupra comunităților locale, prin accesul la servicii publice mai sigure și mai eficiente.

Pentru localitățile din Republica Moldova, conectarea la o infrastructură regională modernă poate contribui la creșterea calității serviciilor de alimentare cu apă și la reducerea vulnerabilităților existente în sistemele locale.

Pentru județul Iași și regiunea Moldovei, proiectul consolidează rolul infrastructurii transfrontaliere și creează premise pentru dezvoltarea unor servicii publice integrate între România și Republica Moldova.

În acest context, traversările Prutului construite pentru transportul apei pot deveni mai mult decât simple lucrări tehnice: ele pot reprezenta infrastructură strategică pentru conectarea economică și administrativă a celor două maluri ale Prutului.

De la Măcărești la Ungheni și Fălești

Dacă prima traversare a Prutului a demonstrat că sistemele de apă din România și Republica Moldova pot fi conectate funcțional, proiectele pregătite la Sculeni, Ungheni și Tabăra indică o strategie de extindere pe termen lung.

Prin cele patru conexiuni planificate, ApaVital urmărește să construiască o rețea capabilă să deservească zeci de localități și sute de mii de oameni. Pentru regiunea Moldovei, această evoluție poate transforma infrastructura de apă într-un nou instrument al cooperării transfrontaliere și al dezvoltării regionale.