Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește un pachet amplu de reforme administrative, menite să eficientizeze structura instituțiilor publice și să reducă deficitul bugetar.
Printre măsurile propuse se află și retrogradarea localităților care nu mai îndeplinesc criteriile minime pentru statutul lor administrativ, decizie care ar putea afecta aproape 80 de orașe și municipii la nivel național.
Podu Iloaiei, orașul din vestul județului Iași, se află în centrul acestei reforme. La recensământul din 2021, localitatea a înregistrat o populație de 8.992 de locuitori, sub pragul legal de 10.000 de locuitori necesar pentru statutul de oraș. Dacă măsura va fi aplicată, Podu Iloaiei ar putea redeveni comună, la aproape două decenii după ce obținea oficial statutul de oraș, în 2005, ca parte a unei campanii guvernamentale de „urbanizare” a localităților semi-rurale.
Un fost consilier județean explică că „nu putem vorbi despre un oraș real fără infrastructură completă, fără rețea de canalizare și fără o zonă economică activă. În realitate, Podu Iloaiei a rămas o comună cu nume de oraș.”
Impact economic și bugetar
Retrogradarea localității Podu Iloaiei ar avea consecințe mixte. Populația ar beneficia de taxe și impozite mai mici, similare mediului rural, dar Primăria ar pierde posturi și personal, iar alocările de la bugetul de stat s-ar reduce. De asemenea, proiectele de dezvoltare locală, inclusiv fondurile europene nerambursabile, ar trebui ajustate pentru statutul de comună, ceea ce ar putea încetini investițiile și dezvoltarea economică.
Paradoxul dezvoltării în zona metropolitană Iași
În contrast, comune precum Miroslava, Valea Lupului sau Ciurea au înregistrat creșteri demografice și economice semnificative. Miroslava, cu peste 28.500 de locuitori, infrastructură modernă și parcuri industriale, depășește ca nivel de dezvoltare nu doar Podu Iloaiei, ci și multe orașe mici din România. Alte comune mari din zona metropolitană Iași – Valea Lupului (14.510 locuitori), Ciurea (17.254), Holboca (13.697) și Tomești (12.169) – ar îndeplini criteriile legale pentru a deveni orașe.
Un expert în politici publice subliniază că „avem o situație paradoxală: comune care sunt orașe în toată regula, dar și orașe care au rămas sate mai mari. Reforma ar trebui să se bazeze nu doar pe cifre, ci și pe capacitatea administrativă și nivelul real de dezvoltare.”
Situația orașelor ieșene „la limită”
Alte orașe din județ, precum Hârlău (10.349 locuitori) și Târgu Frumos (9.597 locuitori), se află, de asemenea, în pragul retrogradării, ceea ce ar lăsa județul Iași cu doar două municipii – Iași și Pașcani – și eventual un singur oraș.
Concluzie: reforma Bolojan și efectele economice
Dacă reforma va fi adoptată, Podu Iloaiei ar putea deveni primul oraș retrogradat la statut de comună în județ, în timp ce comunele prospere din zona metropolitană – precum Miroslava – ar putea primi statutul de oraș. Această „rocadă” simbolică reflectă realitatea contrastantă a județului Iași: centrele industriale de provincie se confruntă cu depopulare și subfinanțare, în timp ce zonele metropolitane atrag investiții și cresc economic.
Reforma Bolojan, deși justificată prin eficiență bugetară, riscă să adâncească discrepanțele între localitățile în dezvoltare și cele în declin, redeschizând tensiuni între România urbană și cea rurală.
