De la începutul anilor 2020, România a accelerat substanțial investițiile în parcuri eoliene, grație modificărilor legislative care au oferit predictibilitate pentru cei interesați de regenerabile. Blocajele de natură administrativă, de rețea sau de autorizare au început să fie eliminate, ceea ce a permis dezvoltarea multor proiecte în zone cu potențial ridicat — printre ele Iașul.
În Iași, doar pentru o parte din parcurile propuse (circa 12), estimările curente arată că investiţiile s-ar ridica la aproximativ 1 miliard de euro, dacă toate vor fi realizate. Dacă se materializează, județul are șansa să devină un nod energetic de importanță nu doar regională, ci chiar național.
Situația proiectelor eoliene din Iași
Sunt în curs de autorizare sau deja avizate 12 parcuri eoliene în perioada 2020-2025, unele deja funcționale, cum e parcul de la Ruginoasa.
Împreună, acestea propun instalarea a peste 130 de turbine și o putere nominală instalată de circa 770 MW. În condiții reale de exploatare (în zona de Nord-Est) se estimează un randament între 25-35%, ceea ce ar aduce o producție efectivă în jur de 230 MW.
Proiectele ocupă în total aproape 500 hectare de teren; pe lângă turbine, investitorii mai prevăd infrastructura aferentă (drumuri de acces, conexiune la rețeaua electrică, staţii de transformare, etc.).
Exemple concrete și firme implicate
Grupul german WPD derulează un parc de 20 turbine în comuna Butea, cu putere instalată de ~132 MW, obținând recent acordul de mediu.
Proiecte în comuna Românești incluzând 31 turbine (transformate administrative între firme precum Semnal Media, GTX Power, Nord Wind Power) și estimări de investiţii semnificative.
Într-un context mai larg, în județul Ialomița, companiile KKR, GreenVolt și Renovatio au planuri pentru trei parcuri eoliene, cu o capacitate totală de peste 250 MW și o investiție estimată la peste 400 milioane de euro, ce urmează să fie realizate până în anul 2027.
Cadru legal și provocări
Legea privind promovarea energiei din surse regenerabile și legislațiile conexe au fost modificate pentru a clarifica aspecte precum drepturile de utilizare a terenurilor, regimul autorizațiilor, obligații de racordare la reţea etc.
Un proiect de Ordonanță guvernamentală în lucru vizează reglementarea capacităților de stocare a energiei electrice (introducerea unor definiții clare, facilități fiscale, scutiri de tarife de transport etc.).
De asemenea, România a primit aprobare de la Comisia Europeană pentru un scheme de ajutor de stat în vederea finanțării instalațiilor de stocare (battery storage), pentru a susține integrarea regenerabilelor.
Viitorul apropiat și importanța stocării
România și-a propus să crească capacitatea instalaţiilor de stocare a energiei electrice până la 2.000 MW până la sfârșitul lui 2026, pentru a putea face față vârfurilor de consum şi variațiilor de producţie ale surselor variabile.
Investiţiile în stocare vor fi esenţiale în zone precum Iaşi, unde fluctuaţiile de alimentare și reţeaua de transport/evacuare pot reprezenta obstacole dacă nu sunt rezolvate.
