Connect with us

Ziua de 5 iunie este ziua dascălilor. Interviu cu Anca Cheaito profesoară de limbă franceză, coordonatoare a activităților pedagogice care predă cursuri de limbă, cultură și civilizație românească la Liceul Amlieh din Beirut

Anca Cheaito 1 - Moldova Invest

Iași

Ziua de 5 iunie este ziua dascălilor. Interviu cu Anca Cheaito profesoară de limbă franceză, coordonatoare a activităților pedagogice care predă cursuri de limbă, cultură și civilizație românească la Liceul Amlieh din Beirut

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie

Diaspora română este un termen care cuprinde întreaga populație a românilor din afara României, dar la nivel mai profund, diaspora sunt românii care duc în sufletul lor, România, devenind astfel ambasadori ai țării noastre, ai culturii, tradițiilor, gastronomiei și identității noastre românești. Unii o fac mai bine, alții eșuează, dar sunt câțiva care pur și simplu excelează în a promova rădăcinile, cultura și limba română, iar Orientul Mijlociu este un cuib al culturii românești despre care foarte puțin se cunoaște. Dacă despre diaspora din Europa avem informații și putem găsi cu ușurință interviuri și articole, despre diaspora din Orientul Mijlociu informațiile ajung puțin mai încet sau aproape deloc spre noi. Există cumva o ruptură și un gol de comunicare între noi și comunitatea românească de pe tărâmul nisipurilor de miere, cum îmi place mie să definesc acele locuri. Ca român diasporean de pe aceste tărâmuri, dar și ca jurnalist axat pe cultură, comunități românești și promovare, am socotit mereu că este de datoria mea să răscolesc în „lada cu zestre” a elitei românești din lume și să scot la lumină, către dumneavoastră, povești și români de succes, elita culturală și ambasadorii noștri care ne reprezintă cu demnitate și frumusețe.

În diaspora din Orientul Mijlociu există cu adevărat o elită culturală românească marcantă, care reprezintă cu cinste și devotament limba, cultura, obiceiurile și tradițiile românești. Departe de casă, descoperim români ce își îndeplinesc cu onoare rolul de ambasadori ai limbii și culturii române, prezentându-ne în colțuri de lume la care nu avem acces cu mare ușurință. Și totuși, unii deschid uși și ne prezintă în toată frumusețea identității noastre! Câteva dintre promotoarele identității românești din regiune pe care doresc să le amintesc, sunt: Cătălina Bogoi din Maroc, Geanina Abul Haija din Iordania și Krystina Sofronya din Emiratele Arabe Unite.

Ziua Învățătorului este sărbătorită în România în data de 5 iunie, ocazie care coincide cu ziua de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, pionier al învățământului modern românesc. În 1818, în București, el a înființat prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava. Dascălii și oamenii dedicați educației, sistemului educativ, sunt de fapt pilonii, structura și fundația unei întregi societăți umane. Pare mult, nu e așa? Și totuși, este adevărat! Tot ce este o societate la un moment dat, se datorează avântului sau decăderii educației și culturii! În spatele fiecăruia dintre noi, indiferent cât de departe am ajuns ca oameni, se află un dascăl. Un dascăl care ne-a luat de mână, ne-a privit prin ochii noștri, ne-a descoperit aptitudinile și calitățile și ne-a atins sufletul. Cine poate fi acest dascăl dacă nu, învățătorul?

Astăzi, de ziua dascălilor, am să o aduc în fața voastră pe Anca Cheaito, profesoară de limbă franceză, coordonatoare a activităților pedagogice care predă cursuri de limbă, cultură și civilizație românească la Liceul Amlieh din Beirut, o instituție educațională de prestigiu recunoscută atât în Țara Cedrilor, cât și în țările învecinate.

Originară din „dulcele târg al Ieșilor”, Anca Cheaito a părăsit România în 1988 pentru a-și construi o viață nouă în Liban, alături de soțul ei, Hassan Cheaito, medic de profesie. Anca și Hassan au o fată și un băiat, ambii îmbrățișând cariera medicală în țara natală a mamei lor, România: Ali este student la Facultatea de Medicină din Iași, iar Diana este medic rezident în același oraș.

Draga mea Anca, știu că predai limba română în Liban. Cum a luat naștere această inițiativă? Ți-a fost dificil să te integrezi în sistemul de educație din Liban?

În anul 2011, reprezentanții Ambasadei României au vizitat Liceul Amlieh pentru a promova România și oportunitățile educaționale oferite de universitățile românești. În urma acestei vizite, am avut inițiativa de a fi introduse cursuri de limba română la liceul în care îmi desfășor activitatea, iar conducerea liceului a decis să introducă aceste cursuri opționale de limba română. Aceste cursuri de limba română sunt o premieră în Orientul Mijlociu. La început, cursurile au fost oferite pentru două clase, dar în prezent numărul lor a crescut la șase. În urma unei înţelegeri între liceul Amlieh şi Ambasada noastră s-a organizat derularea acestor cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, pe care le predau de şapte ani. Aceste cursuri sunt susţinute şi coordonate de Institutul Cultural Român de la Bucureşti. Copiii sunt motivaţi, învaţă cu plăcere, curiozitate. Cursurile sunt predate conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi care defineşte nivelurile de stăpânire a unei limbi străine, în funcţie de „ce ştii să faci”, în diferite domenii de competenţă. Aceste niveluri constituie, în prezent, referinţa în domeniul învăţării şi al predării limbilor. Este un standard internaţional pentru definirea abilităţilor lingvistice.

copii liban3 - Moldova Invest

În luna mai 2014 am efectuat o vizită în România, împreună cu şase dintre cei mai buni elevi. Am fost primiţi la Ministerul de Externe, la Institutul Cultural Român, la ambasada Libanului, la TVR Internaţional şi am făcut excursii la Braşov, Sinaia şi pe litoralul românesc. A fost o săptămână frumoasă, o experienţă deosebită pentru copii. Mulţi dintre elevii mei sunt acum studenţi în România. Libanul, fiind o ţară francofonă, participăm cu elevii la toate proiectele cultural-pedagogice iniţiate de Institutul Francez, o altă ocazie de a prezenta România francofonă, literatura, teatrul, pictura, tradiţiile româneşti.

Din experiența mea ca profesor în domeniul studiului limbilor străine, lucrul pe bază de proiecte reprezintă o alternativă captivantă pentru analiza și planificarea cursurilor. Pedagogia bazată pe proiecte facilitează învățarea prin activități planificate și colaborative. Elevii își însușesc treptat cunoștințe, dezvoltă abilități și cultivă atitudini esențiale, precum utilizarea resurselor memoriei, studiul evenimentelor și fenomenelor, analiza experiențelor personale și căutarea de informații noi pentru rezolvarea problemelor întâmpinate în diferitele etape ale proiectului. Învățarea prin proiecte este o strategie care plasează individul sau grupul într-un context de învățare concretă. De exemplu, elevii sunt încurajați să își exprime ambițiile, dorințele și necesitățile, să exploreze și să aleagă modalități de a pune întrebări și de a răspunde, astfel încât proiectul să fie nu doar finalizat pe hârtie, ci trăit ca o experiență utilă pentru diverse situații din viață.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Întrevederea ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu cu ministrul afacerilor externe al Republicii Coreea, Cho Tae-yul, în marja vizitei oficiale a Președintelui României în Republica Coreea

copii liban2 - Moldova Invest

Nu mi-a fost dificil să mă încadrez în sistemul de învățământ libanez. Încă din primul an când am ajuns în Liban, mi-am dorit să mă integrez cât mai bine în noua societate. Să am un contact direct cu oamenii de acolo, deoarece m-am găsit petru prima dată într-o ţară cu o cultură diferită, pe care trebuia să o înţeleg cât mai bine, să o cuceresc. Lucru pe care nu-l poţi realiza dacă stai acasă în lumea ta. Sunt un om care iubeşte comunicarea, îmi place să cunosc oameni, să am prieteni, nu sunt introvertită. Simţeam că în afara familiei, mă refer la familia soţului, trebuie să explorez singură, să am curajul să înfrunt singură lumea nouă în care am venit. Mare mi-a fost surpriza, dar și bucuria de a descoperi un popor prietenos, deschis, cu care am putut să comunic ușor în franceză sau engleză. Mergând mai deprte, libanezii consideră că au de învățat de la străini. Școala unde lucrez sunt este foarte deschisă. Din 2013 predau și limba română în Beirut, conform programului european de predare a limbilor străine. Este vorba despre 6 clase. O parte din elevi ajung și studenți în România. Aceste cursuri de limba română sunt o premiera în Orientul Mijlociu. Sunt cursuri care se predau în cadrul unei școli libaneze. Pe lângă această activitate pedagogică, din 2010, mă ocup şi de cursurile şi activităţile copiilor comunităţii româneşti din Liban.

Mai există și alte instituții de învățământ în Liban care să aibă cursuri opționale cu predare în limba română?

Liceul Amlieh din Beirut este singura instituţie de învăţământ libaneză care a introdus în programa sa cursuri de limba română. La început a fost un proiect cultural numit „Le monde”, în cadrul căruia elevii aveau posibilitatea să cunoască culturi şi civilizaţii de pe mapamond. Deci s-a încercat prezentarea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.

Limba, istoria, cultura, tradițiile şi obiceiurile poporului român sunt cartea sa de identitate, aceste valori creează punți ȋntre generații. În limba poporului nostru stau întipărite preocupările, obiceiurile, aspiraţiile, modul de a întelege existenţa, adică întreaga spiritualitate a poporului nostru. Ne aflăm departe de ţară, într-o cultură diferită şi considerăm că este necesar, ca tânăra generaţie, copiii noştri să fie apropiaţi de patria mamă, de limba, istoria şi tradiţiile poporului nostru. Considerăm că este o obligaţie din partea noastră ca asociaţie să asigurăm aceste cursuri. Studiul limbii române creează posibilitatea dezvoltării copiilor noştri în perspectiva unei vieţi culturale şi spirituale bogate.

Imaginea ţării tale este imaginea ta. Când vorbeşti despre ţara ta, vorbeşti de tine. Bine, ştiu, este bine şi rău, alb şi negru, o dualitate existentă peste tot în lume. Nu există nicăieri o societate perfectă, o societate ideală. Peste tot sunt lipsuri, mai mult sau mai puţin evidente. Deci, să renunţăm la definiţia „idealului”.

În ce fel sunt reflectate și apreciate literatura, cultura, obiceiurile și tradițiile românești în Liban, Anca?

Cultura este un instrument puternic pentru a crea punţi de legătură între oameni, în special între tineri, şi pentru a consolida înţelegerea reciprocă. În acelaşi timp, ea poate fi un motor al dezvoltării economice şi sociale. În faţa unor provocări comune, cultura ne poate reuni pe toţi – fie că suntem cetăţeni ai Europei, ai Africii, ai Orientului Mijlociu sau ai Asiei. Deci prin acest proiect s-a demonstrat rolul culturii, care trebuie să se afle în centrul relaţiilor noastre cu lumea de astăzi. Poetul portughez, Fernando Pessoa, susţinea: „Cultura nu înseamnă să citeşti mult, nici să ştii multe; înseamnă să cunoşti mult”. Deci, să cunoaştem cât mai multe în cadrul unui proiect despre cultură şi interculturalitate. Copiii libanezi, dar și libanezii sunt foarte deschiși la tot ceea ce ține de cultură, iar limba română este foarte bine primită aici. Ar fi mai bine să vorbim puțin despre imaginea culturală a Libanului.

În Liban există un pluralism cultural care se reflectă în cultura națională a acestei țări, o identitate proprie. Libanul, țara cedrilor biblici, a trecut de foarte multe ori prin situații dificile, extreme. Însă, în ciuda acestor experiențe⁠-⁠limită, are o activitate culturală specială, foarte bogată. În Liban există un pluralism cultural care se reflectă în cultura națională a acestei țări, o identitate proprie. Este o țară francofonă, se organizează foarte multe festivaluri, lansări de carte, expoziții. La Beirut se organizează din 1992, în fiecare an, Salon du livre francophone, în anul 2009 Beirutul a fost capitala mondială a cărții, iar în 2012 a sărbătorit cei 20 de ani împreună cu Academia Goncourt. La Beirut, am avut ocazia să asist, în cadrul Salonului francofon, la multe lansări de carte purtând semnături prestigioase ale literaturii francofone: Alain Decaux, J.M.G.Le Clézio, Boris Cyrulnik, Eric⁠-⁠Emmanuel Schmitt (am lucrat împreună la un atelier pentru elevii liceului pentru romanul său, “Ulysse from Bagdad”), Vénus⁠-⁠Khoury Ghata, Tahar Ben Jelloun (de asemenea, am avut o întâlnire cu elevii pentru romanul său pedagogic “Le racisme expliqué à ma filleˮ), Gilles Leroy, Yasmina Khadra, Katherine Pancol, Marc Levy, Amin Maalouf, Alexandre Najjar, Daniel Pennac, Bernard Pivot…

Revenind la faptul că din 2010 te ocupi de cursurile și activitățile comunității românești, știu că în 2010, ai fondat Asociația România-Levant, dedicată comunității noastre din Liban. Ce te-a inspirat, ce te-a mânat „în luptă”, draga mea?

Cât de neobișnuit și natural știi tu să mă provoci, Ramona. Cred că lupta mea este și a ta și a tuturor celor care iubim România, iubim locurile natale, iubim românii, limba noastră dulce și frumoasă și dorim să ne construim un „acasă”, acolo unde ne poartă viața. Dând naștere unei asociații, mi-am împlinit un vis. Visul de a ridica o mică Românie în Liban, deoarece asta este Asociaţia România-Levant. Scopul major al acestei asociaţii este de a uni toţi românii aflaţi în Liban, de a menţine vie limba română, cultura, obiceiurile, tradiţiile strămoşeşti, chiar în acest colţ al lumii. Prin tot ceea ce fac în cadrul acestei asociații, acord o mare importanţǎ cursurilor de limba romậnǎ pentru copii, este limba maternǎ, astfel se asigur păstrarea identității etnice şi lingvistice naţionale, ȋn acelaşi timp conduce la formarea intelectualǎ şi culturalǎ a copiilor noştri.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Număr record de tranzacții imobiliare în județul Vaslui. Care este prețul unui hectar de teren arabil în România?

ziua iei - Moldova Invest

Ȋn calitate de profesor consider cǎ am de ȋndeplinit o datorie profesionalǎ şi moralǎ, cursurile de limba romậnǎ reprezintǎ un act de culturǎ cu rǎsfrậngeri ȋn formarea caracterelor şi a personalitǎţii copiilor noştri. Ȋn ţarǎ limba romậnǎ constitue o disciplinǎ de studiu centralǎ ȋn procesul de ȋnvǎţǎmậnt, iar noi ca romậni trebuie sǎ-i acordǎm aceeaşi importanţǎ şi aici. Nu sunt adepta predǎrii limbii romậne numai ca mijloc de comunicare. Consider cǎ avem obligaţia de a pune copiii comunitǎţii ȋn contact cu textele literare romậneşti. Ȋn plus, limba şi literatura nu pot fi despǎrţite, ele constitue o unicǎ formǎ de culturǎ. Limba marilor noştri scriitori reprezintǎ practic limba noastrǎ istoricǎ, naţionalǎ. Textele romậneşti, au un conţinut variat – poveştile, legendele, poeziile, descrierile, trecutul istoric, patria, chiar viaţa cotidianǎ – un ȋntreg univers care reprezintǎ o zestre spiritualǎ importantǎ, care dezvoltǎ educaţia esteticǎ, moralǎ şi patrioticǎ. Ȋn literatura romậnǎ avem texte pentru copii şi tineret, o literaturǎ inspiratǎ din universul acestei vậrste, Creangǎ, Ispirescu, Eminescu, Coşbuc, Alecsandri, Brǎtescu – Voineşti, Teodoreanu, Emil Gậrleanu. Acordǎm o mare importanţǎ lecturii textelor literare, copiii ȋşi ȋmbogǎţesc şi nuanţeazǎ vocabularul, realizeazǎ o exprimare corectǎ şi expresivǎ. Realizǎm şi ateliere de scriere creativǎ, copiii ȋşi folosesc imaginaţia, dezvoltǎ creativitatea, vocabularul ȋn limba romậnǎ.

ziua iei2 - Moldova Invest

Identitatea noastrǎ ca popor o menţinem pǎstrậnd vii tradiţiile populare iar dansul popular reflectǎ trǎirile şi sufletul nostru romậnesc. Este o comoarǎ cultivatǎ din generaţie ȋn generaţie, iar noi cei din diaspora suntem datori la rậndul nostru sǎ o continuǎm şi sǎ o lǎsǎm moştenire copiilor noştri. La Beirut avem cursuri de dans popular pentru copii şi adulţi. Orice eveniment pe care ȋl organizǎm este ȋnsoţit de un tablou folcloric.

copii liban - Moldova Invest

Respectul faţă de limba ţării înseamnă nivelul intelectual al demnităţii umane şi naţionale. Limba este o dimensiune importantă a identităţii unui popor alături de simboluri, trecutul istoric şi cultural, ea stă la fundamentul unei culturi, pe care se clădesc valorile unui neam. Sunt lucruri care nu trebuie neglijate. Promovăm tradiţiile pentru a ne cunoaşte istoria, identitatea naţională, suntem români chiar dacă nu trăim în România. Trebuie să preţuim fondul nostru naţional care este precum o emblemă pentru propria persoană. Educaţia copiilor noştri pe care o promovăm în cadrul asociaţiei urmăreşte familiarizarea cu valorile naţionale materiale şi moral-spirituale, valorizarea şi perpetuarea tradiţiilor, educarea civismului, umanismului.

asociatia biblioteca - Moldova Invest

Avem un calendar dupǎ care ne conducem şi ȋl respectǎm – Ziua Culturii Naţionale, Mǎrţişorul, Sǎrbǎtorile Pascale, Ziua Copiilor, Ziua Iei, Ziua Naţionalǎ, Sǎrbǎtorile Crǎciunului – promovǎm valorile culturale şi spirituale naţionale.

În 2017, s-a născut dintr-un vis, revista culturală „Orient Românesc”. Ce te-a motivat să înființezi această revistă în limba română în acest context geografic? Poate e reprezenta România și deveni un instrument de cunoaștere al culturii și tradițiilor românești?

Este adevărat, astăzi trăim în era internetului, a ecranelor, trăim, respirăm, adesea adormim cu telefonul în mână. În fiecare epocă, oamenii au avut o anumită educaţie, mentalitate şi cultură. În era internet, acestea prezintă caracteristici specifice, datorate utilizării, la nivel global şi individual, a tehnologiei informaţiei a resurselor digitale şi serviciilor oferite de mediul internet şi marchează trăsăturile specifice pentru omul modern, care trăieşte şi munceşte în societatea bazată pe cunoaştere. Şi totuşi nu ne putem imagina viaţa fără reviste culturale. Iar eu fac parte din echipa celor care au rămas credincioşi foii de hârtie. „Reţeta” unei reviste culturale, conţinutul propriu-zis, forma şi organizarea conţinutului suportă multă creativitate şi aduce o contribuţie valoroasă la promovarea imaginii României.

orient romanesc - Moldova Invest

 

Revista „Orient Românesc” are şi un portal online care completează versiunea tipărită, acordă atenţie şi prezentării activităţilor asociaţiilor româneşti din acest spaţiu geografic. În plus, între România şi Liban există mai bine de jumătate de secol de schimburi culturale, deci am considerat că era nevoie de o publicaţie cu rol de dialog cultural, o premisă fundamentală şi o constantă esenţială în aria percepţiei culturale care se află şi în strânsă corelaţie cu mecanismul cunoaşterii celor două societăţi. Cultura nu are frontiere. Comunicarea multiculturală este interacţiunea directă între oameni de diferite culturi şi implică mult mai mult decât înţelegerea normelor unui grup, ea presupune acceptarea şi tolerarea diferenţelor. Iar astăzi, globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de astăzi este supusă unor schimbări rapide, interacţiunea dintre oameni capătă noi dimensiuni. Deschiderea către alte culturi, cunoaşterea moştenirii culturale comune stau la baza unei adevărate comunicări interculturale. Diversitatea culturală reprezintă o parte integrantă a valorilor umane. Iar cultura românească are multe de oferit lumii: creaţii de înaltă calitate artistică, personalităţi de talie internaţională, obiceiuri şi tradiţii de o rară frumuseţe, care, cred eu, merită promovate pe toate meridianele lumii. Deci cultura este unul dintre cei mai puternici actori ai lumii care încurajează respectul reciproc. Doresc să mulţumesc Ambasadei României din Liban şi Departamentului Românilor de Pretutindeni care au recunoscut, susţinut şi încurajează această revistă, care se doreşte a fi un far cultural românesc în acest spaţiu geografic.

Anca, am lăsat mai la urmă această întrebare, dar nu întâmplător, deoarece eu știu cât de mult iubești tu, Iașiul. Ce este Iașiul pentru tine?

Oh, tu și întrebările tale! Iașiul este un oraş care cu siguranță se află în altă dimensiune. Este locul cu o alchimie aparte între om – lumină – suflet – oraş, acolo unde cerul sărută pământul printre tei. Parcă o scoarţă de versuri înveleşte albastrul veşniciei, devine spirala unui zmeu din copilărie, iar gândurile devin praf de stele ce se așează în cuvinte. Locul unde ne naştem, ne marchează întreaga existenţă, Ramona şi devenim purtătorii acelor rădăcini, fibre care sunt mereu prezente în sufletul nostru. Evoluţia noastră ulterioară are la bază oamenii, tradiţiile, peisajul acelor locuri. La Iaşi, întâlneşti lumină şi umbră, iar mireasma teilor înfloriţi îl încadrează într-o atmosferă de liniște, de taină, de reculegere și zbor al gândurilor. Despre Iaşi, ți-aș povesti ore în şir, sau poate chiar zile.

Moldova Invest îți recomandă și ...   A fost inaugurată „Mammoth”, cea mai mare instalație de captare a CARBONULUI din lume

Iaşiul m-a profund, fiind un oraş definit prin cultură. Din copilărie am fost foarte mândră de oraşul meu natal. Spuneam mereu cu emfază de copil: „Eu sunt din Iaşi adică din oraşul culturii. Şi până acum prietenii îmi amintesc cu câtă seriozitate spuneam tuturor, eu sunt din oraşul culturii.” Pe atunci însă, nu ştiam că peste ani, aflată în alt colţ al lumii, voi repeta aceeaşi frază cu aceeaşi mândrie şi voi vorbi tuturor în toate limbile pe care le cunosc, despre frumuseţea lui.

Când ai să vii la Iaşi am să-ţi arăt Strada Zlataust, îngustă şi cotită, este celebră în istoria Iaşului şi are propriul roman. Este strada care a inspirat „Uliţa Copilăriei” a lui Ionel Teodoreanu, volum ce a însufleţit generaţii de copii, povestitorul minunat al copilăriei noastre. Am venit în Liban cu toate cărţile lui Teodoreanu în valiză, cred că este autorul care a descris cel mai mult în opera sa Iaşul. E frumos să ştii că ai avut o copilărie minunată şi că, datorită ei, ești adultul de astăzi.

Dar despre limba română și ientitatea românească ce îmi poți spune, Anca?

Fiecare om se formează într-o limbă, pe care o asimilează din primele clipe ale vieţii, adică de când aude vocea mamei. Aşa se explică şi atributul matern. Limba maternă e unică, e limba prin care învăţăm să descifrăm primele taine ale lumii,este primul nostru univers. Limba maternă e leagănul copilăriei, e limba primelor vise, e un cântec care aduce mângâiere și pace.

Când vorbesc limba română mă simt în strânsă legătură cu rădăcinile mele și cu identitatea mea. O iubesc, este bogată în cuvinte şi sensuri de o rară expresivitate. În limba română sunt trei lexeme care au fost incluse în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii UNESCO, este vorba de doină, colind şi dor. Limba română are muzicalitate și îmbogățiri semantice inedite, ce o face deosebit de atrăgătoare auzului.

Limba noastră este unul din cele mai frumoase daruri pe care le oferim copiilor noştri, mai ales noi care ne aflăm departe de ţară. Este limba care îi ajută să pornească în viaţă, este legătura cu comunitatea din care fac parte, cu cultura ţării de origine.

În primul rând părinţii sunt primul profesor de limba română. Chiar dacă suntem obligaţi să vorbim altă limbă, să nu uităm, copiii bilingvi formează abilităţi de gândire mai puternice, ceea ce conduce la rezultate mai bune la învăţătură pe termen lung. În Liban mai mult avem familii mixte, dar cu ajutorul mamei, copiii pot însuşi limba română cu uşurinţă. Limba noastră este un dar, iar vorbirea ei menţine comunitatea unită! Limba este mijloc de păstrare şi transmitere a tezaurului unei culturii, este „întâiul mare poem al unui popor”, cum spunea Lucian Blaga.

Identitatea naţională este un dat pentru noi toţi românii şi noi suntem cei care ne definim propria identitate. Este una din cele mai puternice identităţi, atât la nivel individual cât şi la nivel de comunitate. Putem spune că identitatea naţională se defineşte prin trăsăturile proprii, as spune unice, ale unei naţiuni, cum ar fi limba, cultura, religia, dar şi prin respectarea obiceiurilor, tradiţiilor, cutumelor specifice comunităţii naţionale. Identitatea este şi procesul construirii unui sens, pornind de la un atribut cultural sau de la un ansamblu coerent de atribute culturale. Cred însă că în diaspora, accentul cade nu pe esenţe, ci pe actorul social care suntem. Depinde de noi cum ne prezentăm, cum ne promovăm cultura, căreia îi aparţinem, tradiţiile şi obiceiurile strămoşilor, setul de valori care este specific naţiunii noastre.

Ce dorești să transmiți celor care ne citesc, Anca?

Să nu uite că se pot mândri cu o istorie demnă, cu personalităţi şi o ţară frumoasă pe care suntem datori să o facem şi mai frumoasă, mai dezvoltată, prin munca, dragostea şi strădania noastră. Să prețuiască dascălii deoarece alături de părinți, ne dorim același luru pentru copii, să le dăruim cunoștințe, informații pe care să le știe și să le poată folosi pentru a reuși cât mai frumos în viață. Ne dorim să ajungă departe, să își împlinească visele, să își construiască un viitor în care să fie fericiți. Alături de părinți, și noi dascălii croșetăm aripi pentru copii! Pentru românii din diaspora doresc mult succes, cât mai multe realizări, împliniri, să fie mândri că sunt români, să nu „uite” limba română, tradiţiile şi obiceiurile specifice poporului nostru, să încurajeze copiii să vorbească româneşte (chiar dacă cunosc limbi străine), să îi invite în lumea basmelor şi a poveştilor din folclorul românesc, o lume fantastică care îi invaţă pe copii despre curaj şi dreptate, despre cum să lupte pentru ceea ce îşi doresc şi despre cum binele găseşte întotdeauna o cale să triumfe.

Cuvânt de încheiere

Cei mai mari ambasadori ai României, sunt Oamenii! Oamenii care trăiesc în diaspora, care prin activitățile lor, prin implicare, profesionalism, omenie, promovează tot ce avem noi mai de valoare, de elită, de excepție. Promovează partea bună! Poate mulți nu cunosc aspecte despre tradițiile românești, despre arta, cultura sau istoria noastră, dar prin noi, le află. Unii, ajung să le iubească în o așa măsură, încât le studiază sau vin să ne viziteze țara! Alții, le dau chiar mai departe.

Anca Cheaito - Moldova Invest

Anca Cheaito nu este doar un profesor! Nu este doar președintele unei comunități sau fondatorul unei reviste. Nu! Anca Cheaito este Liantul românilor din Orientul Mijlociu! Este liantul românilor de pretutindeni, deoarece colaborările sale se extind pe toate continentele, unde limba română, scrisul, tradițiile, promovarea culturii românești sunt importante, pentru unii dintre noi, care nu vrem să renunțăm la rădăcinile noastre!

 


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Iași

To Top