Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul pentru promulgarea legii privind măsurile fiscal-bugetare, prin care se prevăd creșterea unor taxe și impozite, în paralel cu eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare
Curtea Constituțională, deși nu a fost afectată de reforma bugetară, a dat aprobarea pentru implementarea noilor taxe sau majorarea unor impozite, precum și pentru ajustări în cadrul administrației publice.
Anunțul privind trecerea cu succes a testului CCR pentru legea măsurilor fiscal-bugetare a fost făcut de către președintele Curții, Marian Enache.
“În cadrul evaluării de constituționalitate, s-a concluzionat că procedura de aprobare a legii prin asumarea răspunderii Guvernului a respectat prevederile Constituției și jurisprudența CCR”, a subliniat magistratul.
Astfel, judecătorii CCR au decis, cu o majoritate de voturi, că sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei nu are fundament, iar legea în ansamblul său este în conformitate cu Constituția. În schimb, reforma inițială a pensiilor speciale, precum și interdicția de cumulare a pensiei cu salariul au fost declarate neconstituționale, ambele având impact asupra sistemului judiciar.
Ca urmare a aprobării de către CCR, TVA-ul pentru locuințele sociale (cu o suprafață de maximum 120 de metri pătrați și o valoare de cel mult 600.000 de lei), “alimentele de înaltă valoare calitativă” (cele considerate de lux), panourile fotovoltaice, panourile solare termice sau alte sisteme de încălzire eficiente va crește de la 5% la 9%.
De asemenea, TVA-ul pentru concerte și festivaluri va cunoaște o creștere similară. Pentru alimentele cu adaos de zahăr și berea fără alcool, TVA-ul va crește de la 9% la 19%. Abonamentele la sălile de fitness, precum și evenimentele sportive și parcurile de distracții vor fi, de asemenea, supuse unei creșteri de la 5% la 19%. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) va fi aplicată tuturor, inclusiv angajaților din construcții, agricultură și industria alimentară. Scutirea de impozit va mai fi acordată doar IT-iștilor și angajaților din construcții și industria alimentară cu venituri sub 10.000 de lei brut.
Microîntreprinderile vor fi impozitate în funcție de trepte. Astfel, vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru veniturile de până la 60.000 de euro pe an. În cazul în care depășesc această sumă, impozitul va fi de 3% din cifra de afaceri. Companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor achita un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.
Băncile vor fi supuse unui impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 și 2025 (amendamentul fiind modificat în ultima fază, inițial fiind de 1%). În 2026, se va trece la o impozitare de 1%. De asemenea, se introduce o nouă taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru companiile din domeniul petrolului și gazelor.
Pe de altă parte, valoarea voucherelor de vacanță va crește la 1.600 de lei (de la 1.450 de lei), însă de acestea vor beneficia doar angajații din sectorul public cu un salariu net de maximum 8.000 de lei. Bugetarii cu venituri peste 8.000 de lei nu vor mai primi normă de hrană. Sporul pentru condiții vătămătoare va fi plafonat la 1.500 de lei brut.
Cei care se bucură de excepția de la austeritatea bugetară
Reducerea posturilor neocupate a fost aplicată cu atenție. Guvernul intenționează să elimine posturile vacante din mare parte din sectorul public, cu toate acestea, au fost introduse numeroase excepții. Rămân în vigoare posturile pentru care au început procedurile de concurs, cele suspendate sau cele unice.
De asemenea, anumite categorii socio-profesionale nu vor fi afectate. Posturile vacante din magistratură (judecători și procurori), magistrații-asistenți sau personalul auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor vor rămâne neafectate, situație similară fiind și în învățământ, sănătate și în cazul proiectelor finanțate din surse externe. De asemenea, nu vor fi desființate nici posturile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și din sfera culturală.
