Autostrada Moldovei schimbă harta economică a României. Bacăul și Neamțul ies din zona județelor cu putere redusă de cumpărare

Ani de zile, lipsa infrastructurii rapide a adâncit diferențele economice dintre regiunile României. Moldova a fost una dintre cele mai afectate zone, cu județe care au rămas în urma marilor poli economici ai țării. Acum, însă, lucrurile încep să se schimbe. Extinderea rețelei de autostrăzi, în special prin A7, dar și proiectele A8 și A13, reduc izolarea rutieră a regiunii și creează premisele unei accelerări a investițiilor, comerțului și mobilității forței de muncă.

Potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, pe baza datelor NielsenIQ, harta puterii de cumpărare din România arată o evoluție semnificativă. Dacă în 2024 aproximativ jumătate dintre județele țării aveau o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională, în prezent în această categorie se mai află doar Botoșani, Vaslui și Giurgiu.

Pentru Moldova, una dintre cele mai relevante schimbări este ieșirea din această zonă a județelor Bacău și Neamț, semn că dezvoltarea economică începe să se extindă dincolo de polii tradiționali ai României.

A7, mai mult decât o autostradă: infrastructura care poate schimba economia Moldovei

Autostrada Moldovei A7 reprezintă una dintre cele mai importante investiții publice realizate în regiune după 1990. Coridorul de mare viteză leagă Moldova de sudul țării și, implicit, de București și principalele piețe economice și logistice.

Efectul unei asemenea infrastructuri nu se rezumă la reducerea timpului de călătorie.

Pentru companii, o autostradă înseamnă costuri logistice mai mici, predictibilitate mai mare a transporturilor și acces mai rapid la piețe, furnizori și forță de muncă. Pentru investitori, accesibilitatea rutieră este unul dintre factorii care pot influența decisiv alegerea unei locații pentru o fabrică, un parc industrial sau un centru logistic.

În acest context, fiecare tronson nou de autostradă deschis traficului contribuie la reducerea unuia dintre cele mai importante dezavantaje istorice ale Moldovei: izolarea față de marile coridoare economice ale României.

Bacău și Neamț, printre județele care recuperează teren

Evoluția județelor din Moldova este cu atât mai relevantă cu cât regiunea a pornit de la un nivel inferior față de principalele zone economice ale țării.

Potrivit analizei bazate pe datele NielsenIQ, Bacău și Neamț au ieșit din categoria județelor cu o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională.

Alături de acestea, din aceeași categorie au mai ieșit Buzău, Covasna, Maramureș și Vâlcea.

La polul opus, Botoșani și Vaslui rămân printre județele cu cea mai redusă putere de cumpărare, ceea ce arată că recuperarea economică a Moldovei este un proces în desfășurare și nu unul uniform.

Totuși, direcția este importantă: diferențele dintre regiunile României încep să se reducă.

De ce infrastructura produce efecte economice în lanț

Impactul autostrăzilor asupra economiei locale este unul indirect, dar profund.

O localitate conectată la un coridor rutier major devine mai atractivă pentru investiții. Apar premise pentru dezvoltarea parcurilor industriale și logistice, crește accesul companiilor la piețe externe, iar produsele fabricate în regiune pot ajunge mai rapid și mai ieftin la clienți.

În același timp, infrastructura schimbă și comportamentul populației.

Un oraș aflat la câteva zeci de minute de un nod important de autostradă poate deveni mai atractiv pentru investiții și pentru dezvoltarea rezidențială. Forța de muncă poate circula mai ușor între localități, iar firmele au acces la un bazin mai larg de angajați.

Astfel, autostrada produce un efect de multiplicare:

infrastructură → investiții → locuri de muncă → venituri mai mari → consum mai mare → dezvoltare economică locală.

Moldova începe să fie conectată la marile fluxuri economice

Ani la rând, problema Moldovei nu a fost doar lipsa investițiilor, ci și dificultatea de a ajunge rapid la piețele importante.

Pentru un producător din Bacău, Neamț, Suceava sau Iași, accesul la infrastructura rutieră de mare viteză poate schimba radical calculul economic. Transportul către București, Transilvania, portul Constanța sau către frontierele occidentale devine mai predictibil.

Mai mult, A7 nu trebuie privită separat de celelalte proiecte majore care urmează să conecteze regiunea.

A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni are potențialul de a lega Moldova românească de Republica Moldova și, prin conexiunile europene, de spațiul comunitar. În paralel, A13 Brașov – Bacău poate crea o legătură directă între Moldova și centrul țării.

Împreună, aceste proiecte pot transforma Moldova dintr-o regiune periferică într-o zonă aflată pe principalele trasee de circulație ale mărfurilor și oamenilor.

Investițiile pot accelera dezvoltarea regiunii

Pentru Moldova Invest, miza reală a autostrăzilor nu este doar infrastructura în sine, ci ce se construiește în jurul ei.

Autostrada nu generează automat prosperitate. Pentru ca infrastructura să producă dezvoltare economică durabilă, este nevoie de parcuri industriale, terenuri pregătite pentru investiții, utilități, forță de muncă calificată, educație adaptată economiei și administrații capabile să atragă și să gestioneze proiecte.

A7 creează însă condiția fundamentală: accesibilitatea.

De aici poate începe competiția reală dintre județe pentru investiții.

Bacăul, Neamțul, Vrancea, Iașiul, Suceava și celelalte județe ale Moldovei pot beneficia, în ritmuri diferite, de noua conectivitate. Zonele aflate în apropierea nodurilor de autostradă sunt cele care pot deveni următoarele puncte de interes pentru industrie, logistică și servicii.

Puterea de cumpărare, un indicator al transformării economice

Creșterea puterii de cumpărare este una dintre cele mai vizibile consecințe ale dezvoltării economice.

Când într-un județ cresc salariile, numărul locurilor de muncă și investițiile, efectele se propagă în economie: crește consumul, se dezvoltă serviciile, apar noi afaceri și se extinde baza fiscală locală.

Din acest punct de vedere, faptul că mai multe județe au depășit pragul de -20% față de media națională reprezintă un semnal important.

Nu înseamnă că diferențele regionale au dispărut. România rămâne o economie cu disparități puternice între regiuni și localități. Însă direcția de evoluție este diferită față de cea de acum un deceniu.

Moldova nu mai este condamnată să rămână în urma marilor poli economici ai țării.

De la „cea mai săracă regiune” la regiune cu potențial de creștere

Mult timp, Moldova a fost descrisă prin prisma decalajelor: infrastructură insuficientă, investiții puține, migrație a forței de muncă și acces dificil la piețele occidentale.

Noua infrastructură poate schimba această paradigmă.

A7 este primul mare coridor care începe să reducă izolarea rutieră a regiunii, în timp ce A8 și A13 pot completa, în anii următori, rețeaua care va lega Moldova de Transilvania, București și Republica Moldova.

În acest context, declarația lui Ovidiu Plăcintă, cofondator al companiei de transport Express Euroscan din Suceava, este relevantă pentru mediul de afaceri:

„Autostrada nu înseamnă doar drum mai bun, ci șansa ca Moldova să intre real pe harta economică mare a României.”

Aceasta este, de fapt, miza strategică a investițiilor în infrastructură.

România începe să reducă diferențele dintre regiuni

România nu va deveni peste noapte o economie uniformă. București-Ilfov, Cluj, Timiș și celelalte centre economice puternice vor continua să aibă avantaje importante.

Însă diferența esențială este că Moldova începe să aibă infrastructura necesară pentru a concura.

Iar datele privind puterea de cumpărare oferă deja un prim indiciu că decalajele pot fi recuperate.

Pentru regiune, următorul pas este transformarea infrastructurii în investiții productive: fabrici, centre logistice, parcuri industriale, servicii cu valoare adăugată și locuri de muncă bine plătite.

Autostrada poate deschide drumul. Economia locală este cea care trebuie să îl transforme într-o rută a dezvoltării.

Pentru Moldova, după decenii în care problema principală a fost conectarea la restul țării, începe o etapă nouă: conectarea la investiții, capital și marile fluxuri economice europene.