Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8, două dintre cele mai importante proiecte de infrastructură pentru nord-estul României, primesc un nou impuls după luni de incertitudini. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că sectoarele situate la nord de Pașcani, până la granița cu Ucraina, precum și tronsoanele A8 care fac legătura între Pașcani, Iași și Ungheni, vor fi finanțate prin programul european SAFE, un mecanism conceput inițial pentru infrastructura strategică cu relevanță militară.
Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a explicat că decizia este rezultatul unor „eforturi consistente” ale Guvernului de a identifica surse de finanțare pentru loturile care nu mai puteau fi incluse în Programul Transport al Uniunii Europene. Într-un context marcat de presiuni bugetare și de instabilitate geopolitică în estul Europei, programul SAFE devine soluția de avarie pentru cele două autostrăzi ale Moldovei, proiecte așteptate de ani întregi în regiune. „Este vorba despre loturi care, practic, nu mai aveau șanse reale de finanțare prin Programul de Transport. Mă refer la Pașcani – Suceava – Siret și la A8, Pașcani – Iași – Ungheni. Acestea vor fi incluse în SAFE”, a precizat Pistol.
În prezent, specialiștii CNAIR lucrează la documentațiile tehnice necesare pentru accesarea fondurilor europene, proces care implică elaborarea unor formulare și proceduri adaptate cerințelor acestui nou mecanism de finanțare.
A7 – de la ritm alert la blocaj birocratic. A8 – un nou episod de contestații
Autostrada A7, considerată coloana vertebrală a infrastructurii Moldovei, a înregistrat progrese rapide în ultimii doi ani pe traseul dintre Ploiești și Pașcani. Situația s-a schimbat însă la nord de Pașcani, unde proiectul a intrat într-un blocaj. Deși constructorul UMB a fost desemnat încă din primăvară pentru două dintre loturile Pașcani–Suceava, lipsa unei soluții clare de finanțare a împiedicat semnarea contractelor.
Această stagnare a alimentat îngrijorarea autorităților locale și a mediului de afaceri, care văd în conexiunea rapidă dintre Iași, Suceava și restul țării un element-cheie pentru dezvoltarea economică. Odată cu includerea în programul SAFE, autoritățile anunță o reluare rapidă a proiectului, „în același ritm susținut” al loturilor deja aflate în execuție.
Totodată, în luna mai, CNAIR a avizat Studiul de Fezabilitate pentru ultimul tronson al A7, între Suceava și Siret. Sectorul, cu o lungime de aproximativ 56 de kilometri, va asigura conexiunea directă a României cu Ucraina. Cristian Pistol a anunțat că licitația pentru lucrări va fi lansată „în regim de urgență”, pentru a evita noi întârzieri.
Pentru județul Iași, includerea în programul SAFE are o semnificație aparte. Autostrada A8, promisă de peste zece ani, a fost marcată de întârzieri administrative, contestații și schimbări politice succesive. Deși sectorul montan Târgu Mureș – Miercurea Nirajului – Leghin începe să avanseze vizibil, segmentul Pașcani – Iași rămânea, până recent, fără o linie clară de finanțare.
În plus, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a suspendat evaluarea ofertelor pentru tronsonul Târgu Frumos – Lețcani, după depunerea unei contestații. Compania turcă Makyol, unul dintre ofertanți, alături de Strabag și de asocieri conduse de Kalyon, Biskon, Danlin XXL și IC ICTAS, acuză faptul că două solicitări de clarificări formulate de CNIR ar fi nelegale și ar putea conduce la respingerea ofertei sale.
Consecința imediată este pierderea de timp.
Prin includerea acestui sector în programul SAFE, autoritățile transmit însă semnalul că și partea estică a Autostrăzii Unirii va beneficia de atenția necesară. Pentru ieșeni, acest lucru înseamnă o șansă concretă ca județul să nu mai fie, din nou, lăsat în afara marilor proiecte de infrastructură.
Programul SAFE, conceput la nivel european pentru infrastructuri cu dublu rol – civil și militar –, oferă României oportunitatea de a construi drumuri, poduri și autostrăzi considerate esențiale pentru mobilitatea rapidă într-un context de securitate extinsă. Faptul că două dintre cele mai întârziate proiecte ale Moldovei sunt incluse în acest mecanism indică faptul că UE și NATO privesc coridorul estic ca parte a unei strategii mai largi, care depășește strict nevoile economice locale.
Pentru regiunea Moldovei, efectele sunt în primul rând economice. Autostrăzile A7 și A8 sunt văzute drept esențiale pentru atragerea investițiilor, conectarea la marile rute logistice europene și reducerea diferențelor de dezvoltare față de vestul României.
Cristian Pistol afirmă că este „încrezător” că tronsonul Pașcani–Suceava va intra rapid în execuție după finalizarea procedurilor de finanțare prin SAFE, având în vedere că atribuirea contractelor este deja realizată.
Pentru Suceava–Siret, licitația va fi urgentată, iar în cazul A8 documentațiile tehnice sunt deja în curs de adaptare. În esență, pentru prima dată după o perioadă lungă de incertitudine, se conturează o abordare unitară pentru infrastructura rutieră din nordul Moldovei.
Dacă finanțarea prin SAFE va deveni efectivă, Iașul ar putea fi inclus, în următorii doi-trei ani, pe harta marilor șantiere rutiere, atât prin A8, cât și prin continuarea A7 spre Suceava. Ar fi un pas decisiv pentru modernizarea infrastructurii regionale și o oportunitate pentru autoritățile locale și centrale de a demonstra că Moldova poate depăși, în sfârșit, etapa promisiunilor fără rezultat.
