Adrian Radu REY, președintele Forumului Montan din România: „Zona montană este o treime din România și un spațiu de oportunități”

Într-un climat în care disparitățile regionale din România se adâncesc, iar migrarea din mediul rural montan atinge cote alarmante, dezbaterea organizată în cadrul emisiunii În Prim Plan, difuzată de Antena 3 Suceava, a oferit una dintre cele mai aplicate discuții despre viitorul zonei montane din regiunea Nord-Est.

În cadrul emisiunii În Prim Plan, difuzate de Antena 3 Suceava, Adrian Radu Rey – președintele Forumului Montan din România – și Ion Ștefanovici – președintele Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale – au oferit o analiză profundă și nemascată a stării economiei montane, anticipând tema panelului dedicat „Agriculturii și Economiei Montane” din cadrul Forumului Economic Regional Moldova 2025.

Adrian Radu Rey a început prin a sublinia importanța evenimentelor care pun în centrul atenției economia montană, o zonă ignorată prea mult timp: „Voi începe un pic altfel. În primul rând, trebuie neapărat să menționez faptul că astfel de evenimente sunt extrem de importante la nivelul regiunii Nord-Est și este, în sfârșit, o ocazie foarte bună de a discuta și de a pune și economia zonelor montane pe lista subiectelor importante pe care trebuie să le abordăm alături de ceea ce înseamnă ansamblul economic general al economiei regiunii Nord-Est.”

El a subliniat că astfel de dezbateri trebuie să se concretizeze în politici publice: „Trebuie să aibă și rezultate în sensul că anumite mesaje targetate să fie transmise autorităților, Guvernului și să se înțeleagă foarte bine care sunt nevoile reale ale regiunii și, automat, și ale economiei montane.”

În ceea ce privește dimensiunea economică, Rey a evidențiat importanța zonei montane pentru județul Suceava: „Chiar județul Suceava, putem spune, este preponderent montan. Conform cifrelor, avem peste 60% din suprafața județului situată în zone montane.”

Provocările majore: depopularea și infrastructura precară

Adrian Radu Rey a evidențiat depopularea ca fiind problema majoră a zonelor montane: „Dintre problemele majore de care suferă comunitățile din zonele montane, cea mai gravă o reprezintă depopularea. Pentru că migrarea populației, în principal din mediul rural, din acele sate dispersate, cum este specificul comunităților montane din România, creează niște dezechilibre, inclusiv pe zona de biodiversitate, dar în principal pe piața forței de muncă, pe zona economică, pe zona de agricultură, pe zona de turism, pentru că odată oamenii plecați, foarte greu îi mai aduci înapoi.”

El a adăugat dificultățile vieții montane: „Cei care trăiesc în zonele de munte au o capacitate sporită de a rezista, în primul rând condițiilor mai dure de viață, climatice, fertilitate scăzută a solurilor, izolare, conectivitate mai scăzută, lipsa oportunităților, practic, și, bineînțeles, lipsa infrastructurii de bază, sau o infrastructură de bază precară.”

Rey a subliniat nevoia unor măsuri pe termen lung pentru a stabiliza populația: „Trebuie să venim cu măsuri coerente și pe termen lung, pentru a ne asigura măcar de stabilizarea populațiilor în această comunitate.”

Un exemplu clar a fost oferit despre orașele mici montane: „Vatra Dornei, de exemplu, a pierdut în jur de, cred că 4.000 și ceva de locuitori la o populație actuală de, cred că 14.000 și ceva. Deci depopularea se întâmplă și în urbanul mic. Nu doar în mediul rural.”

Strategia națională pentru zona montană – blocaje administrative

Un subiect esențial a fost situația strategiei elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale, dar încă neaprobate de Guvern: „Discuția pentru o strategie națională a început de prin, cred că, 2013. S-au accesat niște bani europeni la Ministerul Agriculturii pentru a întări capacitatea Ministerului de a genera politici publice pentru zona de munte.

Din acei bani s-a contractat Banca Mondială să elaboreze acest document strategic. El a fost făcut în urma unui proces care a durat aproximativ 2 ani de zile, repet, cu emblema unei organizații de mare prestigiu, care a folosit cei mai buni specialiști din România. Un document care a fost larg dezbătut public în toate comunitățile montane și care a fost agreat de toată lumea în forma în care a fost prezentat de Banca Mondială în Ministerul Agriculturii.”

Rey a atras atenția asupra lipsei aprobării acestui document, în timp ce se apropie o nouă perioadă financiară multianuală UE: „Ministerul Agriculturii încă nu a reușit să dea o hotărâre de guvern… Guvernul României nu a hotărât să aprobe această hotărâre de Guvern pentru aprobarea acestui document strategic. Deci un an și șapte, opt luni îndată… Vom merge la aceste negocieri România ca țară, fără un plan clar, pentru care am fi putut cere finanțare în față a Comisiilor Europene într-o abordare integrată, adică pe toate domeniile, infrastructură, social, educație, tot.”

Ion Ștefanovici a reafirmat situația critică: „Am plătit cu 5 milioane de euro o strategie. Ea e bună. E un document pe care se poate lucra. Și trebuie să se lucreze. A fost elevată către Ministerul Agriculturii doi ani în urmă și iată că la o distanță de doi ani de zile nu s-a discutat nimic, nu s-a aprobat, nu știm unde este.”

El a menționat schimbările în politica agricolă europeană: „La nivel de Comisie se pune din ce în ce mai mult problema ca politica agricolă, comună a Europei să migreze ușor către partea de regiuni, regionalizare, către țări. În așa fel încât pe bază acestei strategii, în cunoștință de cauză, Guvernul României să ia decizii: ce necesar de finanțare există, care sunt domeniile prioritare, agricole pe ansamblu, ce nevoi există pentru zona această de munte.”

Potențialul economic și nevoia de valoare adăugată

Președintele CAPDR a atras atenția asupra valorificării produselor montane: „Trebuie să găsim acele linii de finanțare pentru a crea plus valoare. În așa fel încât să nu mai vindem la vrac, să vindem la caserolă. Să avem o valoare adăugată superioară. Pentru că e un produs montan.”

El a amintit tradiția bogată a zonei montane: „Produsele montane de la șvaițerul, din alte perioade, când s-au pus bazele industriei în toate zonele, și în cea montană, au fost recunoscute și nu numai la noi în România. Peste tot în Europa, poate și, am auzit niște povești interesante și la Casa Albă. Ajungeau anumite produse din zona de munte a noastră, a Sucevei, a regiunii noastre. Deci, ca atare, aveam și o tradiție pe lapte, pe pește, pe ouă și așa mai departe.”

Semne pozitive în turism și întoarcerea diasporei

Deși există provocări majore, există și exemple de revenire a unor români din străinătate care investesc în zona montană: „Am auzit de români care au trăit în America. Și au venit în munte. Și la noi și în Transilvania. Adică și la noi în regiune și în alte regiuni. Recent am auzit de un grup soț-soție, Haihui, care au un produs foarte fain de turism. Și noi i-am invitat să vină chiar și în Forum. Și-au luat în Bucovina un teren. Acum și vor să construiască un elan tineresc, fantastic.”

Concluzie: Economia montană – o prioritate strategică pentru dezvoltarea durabilă a regiunii Nord-Est

Discuția purtată între Adrian Radu Rey și Ion Ștefanovici evidențiază, fără echivoc, faptul că zona montană din regiunea Nord-Est reprezintă un segment economic vital, dar profund vulnerabil, care necesită o atenție strategică și o voință politică fermă. Provocările actuale – în special depopularea accentuată, izolarea, infrastructura precară și lipsa unei strategii naționale integrate – riscă să transforme această zonă cu potențial excepțional într-un spațiu marginalizat, cu consecințe sociale și economice grave.

În acest context, Forumul Economic Regional Moldova 2025 reprezintă o platformă fundamentală pentru a aduce în discuție problemele și potențialul economiei montane într-un cadru complex, interdisciplinar, care reunește factori decizionali, experți și reprezentanți ai comunităților locale. Panelul dedicat agriculturii și economiei montane, parte integrantă a Forumului, oferă un spațiu strategic în care soluțiile concrete pot fi formulate, dezbătute și promovate în fața autorităților centrale și a partenerilor europeni.

Astfel, Forumul devine nu doar un spațiu de dialog, ci și un vector de mobilizare a resurselor și a voinței politice necesare pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane din regiunea Nord-Est, transformând provocările în oportunități palpabile și creând premisele pentru o revitalizare economică autentică.