România se pregătește pentru cel mai amplu pachet de modificări fiscale din ultimii ani. Ministerul Finanțelor a lansat spre dezbatere publică al doilea val de reforme, programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026.
Măsurile vizează simultan mediul corporativ, micii antreprenori și persoanele fizice, acoperind zone precum capitalizarea companiilor, taxarea tranzacțiilor internaționale, disciplina fiscală și protecția bazei impozabile.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că acest pachet urmărește „responsabilizarea mediului de afaceri, limitarea erodării bazei de impozitare și combaterea practicilor abuzive”. În termeni practici, asta înseamnă reguli mai stricte pentru multinaționale, capital social semnificativ mai mare pentru SRL-uri, o taxă pe coletele extracomunitare și noi praguri pentru contribuțiile sociale.
CASS calculat la un plafon mai mare pentru profesii independente
Persoanele fizice autorizate, liber-profesioniștii și cei cu venituri din alte activități independente vor plăti contribuția de sănătate (CASS) la un plafon majorat de la 60 la 90 de salarii minime brute. Această schimbare vizează direct contribuabilii cu venituri ridicate, pentru care sistemul actual permitea o contribuție proporțional redusă. Plafonul va fi determinat în funcție de salariul minim valabil la începutul anului fiscal.
Impactul este semnificativ: pentru un salariu minim ipotetic de 4.000 lei în 2026, plafonul CASS ar urca de la 240.000 lei la 360.000 lei, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 4.800 lei/an pentru contribuabilii aflați la limita superioară.
Capital social de 8.000 lei – prima actualizare din 1990
După mai bine de trei decenii, capitalul social minim pentru SRL-uri va crește de 40 de ori, de la 200 lei la 8.000 lei. Argumentul Ministerului este că un capital ridicol de mic nu încurajează seriozitatea în afaceri și lasă loc unor practici abuzive.
Societățile existente vor avea doi ani pentru a-și majora capitalul, altfel vor fi dizolvate. Dincolo de intenția declarată, măsura poate ridica bariere pentru microîntreprinderi și antreprenori la început de drum, mai ales în zonele cu putere economică redusă.
Înlocuirea impozitului minim pe cifra de afaceri cu reguli stricte privind deductibilitatea
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), aplicat din 2024 companiilor cu venituri de peste 50 milioane euro, va fi eliminat. În loc, Guvernul introduce un mecanism de limitare a deductibilității cheltuielilor cu afiliații – inclusiv redevențe, servicii de consultanță și management, dobânzi – la maximum 3% din totalul cheltuielilor similare.
Scopul este descurajarea transferului profiturilor către entități din jurisdicții cu fiscalitate redusă, o practică frecventă în grupurile multinaționale.
Taxă pe colete extracomunitare – impact direct pentru comerțul online
O noutate cu impact vizibil pentru consumatori: fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene va fi taxat cu 25 lei, indiferent de valoare. Taxa nu înlocuiește TVA-ul sau taxele vamale, ci se adaugă acestora, fiind justificată de autorități prin costurile administrative de verificare și procesare a coletelor la vamă.
Obligația de a deține cont bancar – condiție de existență fiscală
Începând cu 2026, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont bancar în România. Lipsa acestuia va duce la declararea inactivității fiscale, iar dacă situația nu este remediată într-un an (trei ani în cazul inactivității voluntare), ANAF va putea cere insolvența sau radierea. Măsura urmărește să elimine firmele-fantomă care operează exclusiv cu numerar.
Cesiunea părților sociale, sub control fiscal
Orice transfer de părți sociale va trebui notificat organului fiscal, iar dacă societatea are datorii, cesiunea va fi permisă doar cu constituirea unor garanții. Această măsură vizează evitarea fenomenului de „pasare” a firmelor cu datorii către persoane fără resurse.
Reguli mai dure pentru eșalonarea datoriilor
Eșalonarea obligațiilor fiscale va fi condiționată de un contract de fidejusiune atunci când există datorii neeligibile pentru eșalonare. Dispare procedura simplificată fără garanții, folosită până acum de companii pentru a amâna plățile.
Taxare mai mare pentru câștigurile bursiere
Investitorii pe piața de capital vor plăti impozit dublu față de nivelul actual: 2% pentru dețineri de peste un an și 4% pentru dețineri mai scurte. Modificarea este justificată prin necesitatea alinierii impozitării capitalului la cea a altor tipuri de venit.
Noi reguli pentru închirierile turistice
Cei care oferă spre închiriere camere pe termen scurt vor fi taxați după venitul brut minus o cotă forfetară de 30%, fără posibilitatea de a alege între normă de venit și sistem real. Măsura elimină un regim fiscal avantajos pentru micii proprietari, crescând uniformitatea tratamentului fiscal.
Transparență și integritate în instituțiile de control
Inspectorii ANAF și lucrătorii vamali vor folosi camere video portabile la controale, iar personalul ONJN va fi testat psihologic și evaluat din punct de vedere al integrității la fiecare doi ani.
Aceste măsuri au scopul de a reduce suspiciunile privind abuzurile și corupția în activitatea de control.
Limitarea decapitalizării societăților
Firmele nu vor mai putea acorda avansuri sau împrumuturi asociaților înainte de regularizarea dividendelor trimestriale. Încălcarea regulii va aduce amenzi minime de 5.000 lei și răspundere solidară. O altă prevedere permite conversia creanțelor acționarilor în părți sociale, facilitând recapitalizarea.
Impact bugetar estimat
Ministerul Finanțelor estimează că aceste măsuri vor aduce un plus de 1,214 miliarde lei la impozitul pe profit în 2026, în pofida eliminării IMCA. Cea mai mare parte a acestui impact este așteptată din reducerea optimizărilor fiscale agresive și din creșterea bazei de impozitare.
