Impactul situației economice delicate din Germania se reflectă asupra celor mai importante țări din Europa de Est. România se află într-o poziție relativ mai avantajoasă față de Ungaria și Polonia, datorită absorbției semnificative a finanțării de la Fondul de Redresare. În ciuda întârzierilor în ceea ce privește alocarea fondurilor de la Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) către Budapesta și Varșovia, cauzate de neconformitatea lor cu normele de drept ale Uniunii Europene, Bucureștiul a reușit să își îmbunătățească absorbția fondurilor UE în 2022, în comparație cu anii precedenți
Contrar tendinței generale, România a reușit să atragă mai mult de 22% din finanțarea oferită prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o sumă totală de 30 de miliarde de euro. Din acest pachet financiar, aproximativ 15 miliarde de euro reprezintă împrumuturi cu dobândă redusă, în timp ce 14,2 miliarde de euro sunt subvenții. Concentrându-se pe tranziția către o economie verde și pe transformarea digitală, România a reușit să depășească media de absorbție la nivelul Uniunii Europene în 2022, care a fost de 17%.
Constrângerea producției industriale în Germania pentru a șaptea lună consecutivă în decembrie anul trecut, împreună cu o contracție generală a economiei cu 0,3% în 2023, generează efecte în lanț în economiile Europei de Est, manifestate prin comenzi reduse și, în consecință, exporturi mai scăzute. Economia germană, fiind cea mai puternică din zona euro, reprezintă, de asemenea, un partener comercial crucial pentru țările din Europa de Est, contribuind cu între o cincime și un sfert din exporturile acestora din regiune.
Guvernul Ungariei a suferit o lovitură dură, relația tensionată dintre premierul Viktor Orbán și Bruxelles ajungând la un punct critic
Abia recent, Orbán a reușit să obțină doar 10 miliarde de euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, în ciuda faptului că Ungariei îi revin în total 30 de miliarde de euro, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În același timp, exporturile din Ungaria au înregistrat o scădere de 20% în luna decembrie față de anul precedent.
Un studiu recent efectuat de Camera de Comerț Germano-Ungară indică faptul că companiile sunt mai pesimiste decât în orice perioadă de la criza financiară din 2009 încoace. Impactul slăbirii economiei germane asupra Ungariei este confirmat și de contracția economică în trei din cele patru trimestre ale anului trecut.
În Polonia, PIB-ul anual a crescut cu doar 1% în trimestrul al patrulea al anului 2023, de la 0,5% în trimestrul anterior, după o perioadă de contracție în prima jumătate a anului
După victoria în alegeri a lui Donald Tusk în octombrie anul trecut, Polonia se pregătește să încaseze o sumă de 60 de miliarde de euro din PNRR, din care 34,5 miliarde de euro vor fi sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă și 25,3 miliarde de euro sub formă de fonduri nerambursabile.
De asemenea, România se confruntă cu nevoia de reforme, cum ar fi accelerarea închiderii minelor de lignit. Începând cu noiembrie 2023, s-a anunțat construirea unei infrastructuri pentru stocarea energiei pe bază de gravitație în 17 puțuri de mină din regiunea de sud-vest a Transilvaniei. PIB-ul României a înregistrat o creștere de 2,9% în trimestrul al patrulea al anului 2023, evitând astfel contracția economică într-un an dificil, după o creștere de 1,1% în trimestrul al treilea și 1% în trimestrul al doilea.
