Connect with us

Alpha Bank susține că România are cea mai mare creștere a prețurilor din regiune!

alpha bank - Moldova Invest

Național

Alpha Bank susține că România are cea mai mare creștere a prețurilor din regiune!

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie

România a înregistrat anul acesta, până în mai, cea mai mică creştere anuală a preţurilor de consum din regiune, iar piaţa muncii este cel mai puţin tensionată, arată o analiză a politicii monetare în regiune, realizată de Ella Kallai, economist şef Alpha Bank România.

“Dobânda de politică monetară stagnează la nivelul din iunie 2022 în Cehia (7% pa), la nivelul din septembrie 2022 în Polonia (6,75% pa) şi Ungaria (13% pa) şi la nivelul din ianuarie 2023 în România (7% pa). Conform comunicatelor de presă de la ultimele şedinţe de politică monetară, băncile centrale afirmă că menţinerea acestor nivele (Ungaria, Polonia, România) sau a unora mai ridicate (Cehia) este necesară pentru o perioadă prelungită pentru ca aşteptările inflaţioniste să fie ancorate şi ţinta de inflaţie să fie atinsă într-o manieră sustenabilă. Toate băncile centrale monitorizează atent evoluţiile interne şi internaţionale şi îşi propun utilizarea instrumentelor de care dispun pentru stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se arată în Buletinul lunar al Alpha Bank Romania Macroeconomia “En detail”.

Conform acestei analize, presiunile inflaționiste observate începând din 2021 sunt rezultatul unui impact global cauzat de creșterea prețurilor la energie, materii prime și produse agroalimentare. Aceste creșteri de preț au fost cauzate de perturbarea lanțurilor de producție transfrontaliere și dezechilibrele dintre cerere și ofertă, iar aceste efecte au fost amplificate de conflictul dintre Rusia și Ucraina. Efectul presiunilor inflaționiste globale asupra inflației la nivel local variază de la țară la țară în funcție de diferitele niveluri de concurență de pe piețele interne, dinamica veniturilor populației, care este influențată de gradul de tensiune de pe piața muncii și de politicile salariale implementate, precum și de mecanismele de plafonare a prețurilor la energie și de protejare a puterii de cumpărare a agenților economici.

Moldova Invest îți recomandă și ...   S-au scumpit din nou carburanții: 7,60 de lei litrul

“Începând cu acest an, ca urmare a reducerii preţului energiei, indicele preţurilor de consum este în descreştere în fiecare ţară din regiune. Totodată, România a înregistrat anul acesta, până în luna mai, cea mai mică creştere anuală a preţurilor de consum din regiune. De asemenea, România deţine cea mai puţin tensionată piaţă a muncii din regiune, cu cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mare număr de şomeri ce revine pe un loc de muncă vacant ceea ce teoretic implică presiuni mai mici pentru creşterea salariilor care să se traducă în creşteri de preţ. Într-adevăr, creşterea remunerării salariale pe oră lucrată a fost cea mai în urmă faţă de creşterea productivităţii orare a muncii, măsurată ca PIB per oră lucrată, comparativ cu ţările din regiune până în 2022. Diferenţialul a fost recuperat în întregime în primul trimestru din 2023, România ajungând în situaţia ţărilor din regiune cu salariul orar avansând în acelaşi ritm cu productivitatea orară. Astfel, până în primul trimestru din 2023, creşterile de salarii nu au creat presiuni inflaţioniste în nici una dintre ţările din regiune”, se arată în analiza menţionată.

Moldova Invest îți recomandă și ...   România liderul estului în reducerea decalajelor față de media UE

Ella Kallai a mai menţionat că nici modul de transmitere a creşterii dobânzii de politică monetară în dobânzile bancare nu este acelaşi în regiune.

“În primul rând, pentru că nivelul dobânzii de politică monetară înainte de majorările succesive nu a fost acelaşi (0,1% pa în Polonia, 0,6% pa în Ungaria, 0,25% pa în Cehia şi 1,25% pa în România). În al doilea rând, pentru că majorarea cumulată a dobânzii de politică monetară a diferit (5,75 pp în România, 6,65 pp în Polonia, 6,75 în Cehia şi 12,4 pp în Ungaria). În al treilea rând, pentru că viteza de creştere a dobânzii de politică monetară în perioada dintre prima şi ultima majorare nu a fost aceeaşi (0,4 pp/lună în România, 0,6 pp/lună în Polonia şi Cehia şi 0,8 pp/lună în Ungaria). În al patrulea rând, pentru că maturitatea produselor bancare (depozite, credite), ponderea produselor bancare în monedă naţională, tipul de dobândă (fixă sau variabilă) prevalent şi anticipaţiile privind persistenţa dobânzilor crescute, toate pot diferi. Până în martie 2023 majorarea cumulată a dobânzii de politică monetară s-a transmis în dobânda depozitelor şi respectiv a creditelor bancare la termen în sold în moneda naţională în proporţie de 57% şi 21% în Cehia, 68% şi 22% în Ungaria, 77% şi 82% în Polonia, 88% şi 71% în România”, se spune în analiză.

Moldova Invest îți recomandă și ...   România lansează platforma M100 pentru transformarea orașelor în orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic

Potrivit analizei, creșterea ratei dobânzii în economiile din regiune este semnificativă. Deciziile de menținere a ratei dobânzii de politică monetară arată că nu este dorită continuarea creșterii dobânzilor, având în vedere că inflația a început să scadă. De asemenea, nu este indicată nici reducerea dobânzilor, deoarece este nevoie de o reducere graduală a inflației ridicate pentru a atinge nivelurile țintite de inflație. Aceasta implică un timp mai îndelungat pentru a atinge obiectivele stabilite în materie de inflație.


Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top