ANAF a înregistrat în primele șase luni ale anului o colectare mai mică de venituri față de planul stabilit de Ministerul Finanțelor pentru asigurarea veniturilor bugetare în 2023
Acest fapt a condus la o rămânere în urmă de peste 10 miliarde de lei față de programul propus.
Potrivit calculelor realizate de Profit.ro pe baza informațiilor furnizate de ANAF și datele anterioare obținute de la aceeași sursă, veniturile colectate în prima jumătate a anului au totalizat 185,51 miliarde de lei, cu o diferență de 10,3 miliarde de lei față de suma de 195,82 miliarde de lei, care reprezenta planul inițial pentru aceeași perioadă.
În luna iunie, ANAF a raportat venituri colectate în valoare de 36,84 miliarde lei, sub ținta propusă de 38,88 miliarde lei.
Deși veniturile colectate de ANAF contribuie major la buget, acestea nu acoperă totalitatea veniturilor, nefiind incluse categorii precum fondurile europene sau alte tipuri de venituri.
Luna iunie și iulie sunt luni cu planuri ambițioase de colectare la ANAF, incluzând o parte semnificativă din veniturile provenite din dividende încasate de către Guvern.
În detaliu, ANAF a anunțat că a obținut 4,95 miliarde de lei din dividende primite de la companiile naționale și din vărsămintele din profitul net al regiilor autonome în primele 6 luni ale anului.
Această rămânere în urmă nu poate fi în întregime pusă pe seama ANAF, prezentând o declarație anterioară a Ministerului Finanțelor care recunoaște eforturile instituției de a colecta venituri la buget.
“ANAF depune toate eforturile posibile pentru maximizarea încasărilor veniturilor bugetare, în limitele legislației“, a admis Ministerul Finanțelor
În contextul mai larg, autoritățile au comunicat că se așteaptă la un impact negativ de 20 de miliarde de lei asupra veniturilor bugetare pe tot parcursul anului 2023. Această cifră nu a fost revizuită oficial, iar ajustările bugetare ulterioare vor trebui făcute în consecință.
Este important de menționat că această rămânere în urmă a colectării veniturilor va conduce la depășirea limitei de deficit bugetar de 4,4% din PIB, stabilită în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene.
Totuși, pentru a evita suspendarea fondurilor europene, reprezentanții României au negociat cu Comisia Europeană, aceasta acceptând să nu aplice sancțiuni severe în cazul în care România adoptă măsuri de corecție fiscală, inclusiv creșteri de taxe, menite să îmbunătățească situația bugetară.
Acordul nu elimină procedura de deficit excesiv, ci doar atenuează sancțiunile pentru depășirea limitei de deficit, subliniind importanța unui comportament fiscal responsabil din partea Guvernului.