În contextul economic actual, caracterizat de incertitudini și provocări diverse, România a înregistrat un număr semnificativ de insolvențe și cereri de concordat preventiv în primul semestru al anului 2024. Conform datelor publicate de CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, peste 3.600 de companii au intrat în insolvență, dintre care 72 sunt companii de impact, având active de peste 1 milion de euro.
Această creștere este considerabilă în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, când doar 33 de companii de impact au intrat în insolvență. În această analiză vom explora detaliat cauzele acestei creșteri, sectoarele economice cele mai afectate, distribuția geografică a insolvențelor și perspectivele economice pentru perioada următoare.
Creșterea insolvențelor, un fenomen alarmant
În perioada analizată, numărul total de insolvențe a crescut la peste 3.600, de la 3.401 înregistrate în primul semestru al anului 2023.
Creșterea numărului de companii de impact intrate în insolvență, de la 33 la 72, reflectă o deteriorare accentuată a mediului de afaceri pentru firmele mari.
Această situație nu este doar un semnal de alarmă pentru economia națională, ci și o invitație la o analiză profundă a cauzelor care au condus la această creștere semnificativă a insolvențelor.
Cauzele insolvențelor, o analiză detaliată
„E important să înțelegem că aceste companii de impact au o contribuție majoră în economia noastră, și pentru a le putea ajuta, trebuie sa înțelegem cauzele pentru care au ajuns în dificultate și să ne asiguram că, atât mecanismele, cât și mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact, începând cu problemele de lichiditate și creșterea costurilor operaționale care au dus la creșterea datoriilor, scăderea cererii și a vânzărilor precum și decizii de management neprofitabile”, declară Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
1. Probleme de lichiditate:
Problemele de lichiditate au fost identificate ca fiind unul dintre principalii factori care au determinat intrarea în insolvență a multor companii. Gestionarea ineficientă a fluxului de numerar a afectat în special întreprinderile mici și mijlocii, care s-au confruntat cu dificultăți în acoperirea obligațiilor financiare pe termen scurt. Aceasta a dus la un ciclu vicios în care companiile nu au reușit să își plătească furnizorii la timp, ceea ce a afectat și mai mult capacitatea lor de a genera venituri suficiente pentru a-și susține operațiunile.
2. Creșterea costurilor operaționale:
Creșterea semnificativă a costurilor cu materiile prime și energia a avut un impact devastator asupra marjelor de profit ale companiilor. În sectoarele de producție și construcții, unde costurile operaționale sunt deja ridicate, orice creștere suplimentară poate duce rapid la insolvabilitate. Această situație a fost agravată de creșterea prețurilor internaționale ale energiei și de întreruperile din lanțurile de aprovizionare, care au condus la întârzieri și costuri suplimentare.
3. Datoriile acumulate:
Acumularea datoriilor pe termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major care a contribuit la insolvența companiilor. Numeroase companii nu au reușit să își renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea. În absența unui acces facil la credite și a unor politici de sprijin din partea instituțiilor financiare, multe companii au ajuns într-o situație de suprasolicitare financiară.
4. Scăderea vânzărilor și a cererii:
Scăderea cererii pe piața internă și internațională a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea economică generală, care au determinat consumatorii să fie mai prudenți în cheltuieli. Reducerea puterii de cumpărare și schimbările în comportamentul consumatorilor au afectat negativ veniturile companiilor, forțând multe afaceri să declare insolvența.
5. Decizii de management neprofitabile:
Deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvența unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate. Deciziile pripite sau prost informate, precum extinderi agresive fără o analiză adecvată a pieței sau investiții în proiecte nesustenabile, au avut consecințe grave asupra stabilității financiare a companiilor.
Concordatul preventiv, o soluție tot mai populară
Concordatul preventiv a devenit o soluție tot mai populară pentru companiile aflate în dificultate, oferind o modalitate de restructurare a datoriilor și de evitarea insolvenței.
În primul semestru al anului 2024, au fost înregistrate 71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare, iar 19 provin de la companii de impact. Acest număr este deja mai mare decât totalul cererilor din întregul an 2023.
Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de aproximativ 409 milioane de euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 119 milioane de euro. Numărul total al angajaților acestor companii se ridică la 4.481, evidențiind importanța acestor firme pentru economia națională.
Sectoarele economice cele mai afectate
CITR a realizat o analiză detaliată a sectoarelor economice cele mai afectate de insolvențe în primele șase luni ale anului 2024. Această analiză oferă o perspectivă asupra provocărilor specifice din fiecare domeniu și subliniază necesitatea adoptării unor strategii de restructurare adecvate.
1. Comerț cu ridicata și cu amănuntul:
Reprezentând 26% din totalul insolvențelor, sectorul comerțului a fost grav afectat de schimbările în comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și creșterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, forțând multe afaceri să declare insolvența.
2. Construcții:
Cu 20% din totalul insolvențelor, sectorul construcțiilor s-a confruntat cu majorări semnificative ale prețurilor materialelor și cu dificultăți în accesarea finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu. Creșterea prețurilor materialelor de construcții și lipsa unor surse de finanțare adecvate au pus presiuni mari pe companiile din acest sector.
3. Industria prelucrătoare:
Reprezentând 12% din totalul insolvențelor, companiile din această industrie au fost afectate de problemele din lanțurile de aprovizionare și de creșterea costurilor de producție. De asemenea, schimbările tehnologice rapide și nevoia de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector. Adaptarea la noile tehnologii și cerințele pieței a fost dificilă pentru multe firme, contribuind la creșterea numărului de insolvențe.
4. Transport și depozitare:
10% din totalul insolvențelor au fost înregistrate în sectorul transportului și depozitării, care a resimțit efectele creșterii prețurilor la combustibili și ale situației logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor operaționale au contribuit la creșterea numărului de insolvențe în acest sector.
5. Hoteluri și restaurante:
Acest sector a reprezentat 7% din totalul insolvențelor, fiind afectat de incertitudinile economice post-pandemie și de schimbările în comportamentul consumatorilor. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori determinanți în avansul numărului de insolvențe în acest sector. Industria ospitalității continuă să se confrunte cu provocări semnificative, inclusiv fluctuațiile sezoniere și schimbările în preferințele consumatorilor.
Distribuția geografică a insolvențelor
Cele mai afectate regiuni în ceea ce privește numărul de insolvențe au fost:
- București: 574 companii
- Bihor: 257 companii
- Cluj: 215 companii
Această distribuție geografică evidențiază faptul că zonele cu o activitate economică intensă sunt cele mai afectate de insolvențe. Bucureștiul, fiind centrul economic al țării, înregistrează cel mai mare număr de companii în dificultate, urmat de județele Bihor și Cluj, care au și ele un număr semnificativ de afaceri afectate.
Perspective economice
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, anticipează o evoluție macroeconomică pozitivă pentru următoarele 6-12 luni, cu o creștere economică estimată de peste 3%, o rată a inflației în scădere și stabilitatea cursului de schimb. Totuși, principalele dificultăți pentru companii vor proveni din capitalizarea redusă și lipsa accesului la finanțare bancară din cauza gradului ridicat de îndatorare. Canalizarea resurselor financiare disponibile către zonele cu cerere și randamente ridicate, cum ar fi companiile industriale românești, ar putea oferi o soluție pentru susținerea acestora.
„Evoluția macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne așteptam la o creștere economică rezonabilă, la nord de 3%, la o rată a inflației în reducere continuă spre intervalul țintit de BNR, la rate ale dobânzilor în scădere și la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene și investiții străine. Astfel, nu asteptam evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general și nici la nivelul celor mai multe sectoare economice”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
„Principalele dificultăți ale companiilor se vor datora capitalizării reduse, ca urmare a resurselor limitate ale acționarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar și a unei abordări pro-business a autorității de reglementare în privința intermedierii financiare de equity. Prin urmare, acestea vor suferi o dublă carență – lipsa resurselor proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesării de finanțări bancare, urmare gradului ridicat de îndatorare. O opțiune poate fi canalizarea resurselor financiare disponibile (ex. din Fondurile de Pensii) către zonele cu cerere și randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale românești”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Factori de succes pentru viitor:
- Accesul la finanțare: Facilitarea accesului la credite și finanțări externe este esențială pentru stabilizarea companiilor aflate în dificultate. Băncile și instituțiile financiare trebuie să adopte politici mai flexibile și să colaboreze cu guvernul pentru a sprijini întreprinderile.
- Restructurarea datoriilor: Implementarea unor programe eficiente de restructurare a datoriilor poate ajuta companiile să își stabilizeze situația financiară și să evite insolvența. Aceste programe ar trebui să includă renegocierea termenelor de plată și reducerea poverii datoriilor.
- Investiții în tehnologie și inovație: Companiile trebuie să investească în tehnologii noi și inovative pentru a se adapta la schimbările rapide din piață. Aceasta include digitalizarea proceselor și adoptarea soluțiilor tehnologice avansate pentru a îmbunătăți eficiența operațională.
- Planuri de criză: Elaborarea unor planuri de criză solide și a unor strategii de gestionare a riscurilor poate ajuta companiile să fie mai bine pregătite pentru eventuale perturbări economice. Aceste planuri ar trebui să includă măsuri de reducere a costurilor și de optimizare a resurselor.
Concluzie
Creșterea numărului de insolvențe și de cereri de concordat preventiv în prima jumătate a anului 2024 subliniază provocările semnificative cu care se confruntă companiile românești. Factorii economici și de management au jucat un rol crucial în deteriorarea situației financiare a multor firme, iar adoptarea unor strategii de restructurare eficiente va fi esențială pentru stabilizarea și redresarea acestora. Deși perspectivele macroeconomice sunt pozitive, cu o creștere economică anticipată și o scădere a inflației, companiile trebuie să se adapteze rapid și să adopte măsuri proactive pentru a-și asigura viabilitatea pe termen lung.
