Analiza economică a României în contextul transformărilor UE până în 2035

Anul 2024 marchează un punct crucial pentru Uniunea Europeană (UE) și, implicit, pentru România, întrucât alegerile europene și responsabilizarea politicienilor vor determina politicile și instituțiile carevor modela continentul până în 2035 și mai departe, până în 2050.

Aceasta este perioada în care ne confruntăm cu multiple provocări, de la schimbările climatice și declinul demografic până la schimbările climatice, migrație, cursa globală pentru dominație tehnologică, tensiunile geopolitice care duc la conflicte la nivel mondial și conștientizarea din ce în ce mai mare a ostilității din partea altor superputeri față de valorile democratice. Pentru a traversa aceste incertitudini și a reuși, întregul proiect european trebuie să treacă printr-o transformare.

În acest context, România trebuie să se adapteze și să contribuie la transformarea proiectului european pentru a naviga prin aceste incertitudini. Raportul anual al EFOR (Expert Forum), intitulat „Riscuri pentru România: Raport de Prognoză”, atrage atenția asupra schimbărilor și provocărilor cu care se va confrunta România în următorul deceniu și dincolo de acesta, subliniind necesitatea acțiunilor imediate.

Progresele României și integrarea în UE

În ultimii 30 de ani, România, alături de alte foste state comuniste din Europa de Est, a cunoscut o tranziție remarcabilă. Integrarea în piața comună a UE, valorificarea activelor existente într-un sistem ne-socialist și beneficiile fondurilor UE au accelerat dezvoltarea economică a acestor state. Cele 11 țări care sunt acum noi membri ai Uniunii au eliminat o mare parte din decalajul de dezvoltare față de Occident; Cehia și Slovenia se situează acum deasupra Greciei, Portugaliei și Spaniei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

Cu toate acestea, cetățenii nu percep întotdeauna aceste progrese ca fiind suficiente. Deși România a înregistrat o convergență semnificativă în raport cu țările occidentale, întrebarea centrală este dacă această tendință poate fi menținută în contextul noilor provocări globale. Nearshoring-ul și schimbările transformatoare din sectoare industriale cheie, cum ar fi energia și industria auto, impun adaptarea continuă a economiei românești.

Provocările viitoare și sustenabilitatea creșterii

România se confruntă cu două probleme majore în contextul sustenabilității creșterii economice. Prima problemă este deprofesionalizarea sectorului public, care afectează capacitatea de guvernare eficientă și implementarea politicilor necesare pentru adaptarea la noile condiții economice. Deprofesionalizarea a redus competențele administrative și a erodat încrederea publicului în instituțiile guvernamentale, ceea ce ar putea pune în pericol implementarea reformelor esențiale.

A doua problemă este alinierea modelului de creștere al României cu tendințele UE, care se îndreaptă către producția „verde”, sustenabilitate și bunăstare, în contrast cu creșterea bazată pe forța de muncă accesibilă. Modelul actual de creștere trebuie revizuit pentru a integra obiectivele de dezvoltare durabilă și pentru a răspunde cerințelor unei economii globale în schimbare rapidă.

Migrația și politica

În ultimii ani, România a devenit din ce în ce mai atractivă pentru migranții din afara UE, inclusiv din alte țări decât Ucraina. Numărul cetățenilor străini care locuiesc legal în România a crescut semnificativ, de la aproximativ 57 000 în 2011 la 114 000 în 2022. Această creștere este ilustrată și de datele privind eliberarea permiselor de ședere și de muncă, care arată o tendință ascendentă.

Migrația internă din afara UE constă în principal din forță de muncă slab calificată, iar această tendință poate avea implicații majore asupra economiei și demografiei României. Creșterea cererii de servicii medicale și de îngrijire a bătrâneții ar putea atrage un număr mai mare de lucrători din țările din afara UE, accentuând nevoia de politici eficiente de integrare și gestionare a migrației.

Provocările demografice și educația

România se confruntă cu o provocare demografică pronunțată, întrucât generațiile de boom din anii 1960 vor ieși din forța de muncă după 2030, iar cohortele mai mici de populație vor fi de vârstă activă. Populația cu vârste cuprinse între 15 și 54 de ani va scădea brusc, atât ca urmare a scăderii natalității, cât și a migrației persoanelor în vârstă de muncă. Această dinamică va pune presiune pe sistemele sociale și de sănătate ale țării.

În același timp, cererea de forță de muncă înalt calificată va crește semnificativ, conform Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP). Sectoarele cu cea mai mare creștere preconizată, cum ar fi activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și activitățile financiare și de asigurări, vor necesita reforme consistente în sistemul de educație pentru a pregăti adecvat viitoarea forță de muncă.

Tehnologiile strategice și dezvoltarea industrială

În era digitală, România are un potențial semnificativ de a deveni competitivă la scară continentală și globală, datorită progreselor tehnologice și schimbărilor geopolitice care impun nearshoring-ul. Noile tehnologii sporesc productivitatea sectoarelor agricole și manufacturiere și permit extinderea rapidă a serviciilor pentru a răspunde cerințelor pieței globale.

Cu decizii politice inteligente și stimulente adecvate, România poate atrage mai multe fonduri UE pentru tehnologii strategice și poate participa la inițiative paneuropene precum super-rețeaua de electricitate. Dezvoltarea industriilor specializate necesită construirea unui grup coerent de activități, de la achiziția de resurse până la lanțuri logistice și forță de muncă calificată în domenii conexe; direcția politicilor poate facilita sau împiedica această dezvoltare.

Concluzii și recomandări

Pentru a naviga cu succes prin incertitudinile și provocările viitorului, România trebuie să adopte o serie de măsuri strategice. În primul rând, profesionalizarea sectorului public este esențială pentru îmbunătățirea capacității administrative și a calității elitelor politice, permițând implementarea politicilor eficiente și adaptative. De asemenea, alinierea cu tendințele UE este crucială pentru a ajusta modelul de creștere economică și a prioritiza investițiile în tehnologii eco-friendly și industrii inovatoare.

Gestionarea migrației eficientă devine din ce în ce mai importantă pentru a atrage forță de muncă calificată și a integra migranții într-un mod care să sprijine economia și demografia țării. Reforma sistemului de educație este necesară pentru a pregăti adecvat viitoarea forță de muncă în domenii cu creștere preconizată, precum IT și activități profesionale și tehnice.

Viitorul României în UE

România are oportunitatea de a deveni un actor cheie în transformarea proiectului european, contribuind la dezvoltarea unei economii sustenabile și competitive la nivel global. Cu politici adecvate și un angajament ferm pentru reforme, România poate să își valorifice potențialul și să navigheze cu succes prin provocările viitorului. Pe termen lung, colaborarea strânsă cu partenerii europeni, adaptarea la schimbările tehnologice și geopolitice și investițiile în educație și infrastructură sunt esențiale pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și prosperă pentru România și pentru întreaga Uniune Europeană.