În această analiză a tendințelor și evoluțiilor economice în România și UE în 2024, se evidențiază reziliența piețelor în fața inflației și a altor provocări economice, alături de o activitate robustă în sectorul fuziunilor și achizițiilor.
Sinteză a evoluției pieței de capital în trimestrul I
Conform estimărilor realizate de FMI la nivelul lunii aprilie a anului 2024, activitatea economică a dat dovadă de o doză surprinzătoare de reziliență în timpul procesului de dezinflație globală din perioada 2022-2023. Creșterea ocupării forței de muncă și a veniturilor s-a menținut constantă, deoarece evoluțiile favorabile ale cererii și ofertei au sprijinit principalele economii, în pofida creșterii ratelor dobânzilor băncilor centrale menite să restabilească nivelul normal al prețurilor. La sfârșitul anului 2023, inflația globală s-a apropiat de nivelul său pre-pandemic în majoritatea economiilor, pentru prima dată de la începutul perioadei recente de expansiune inflaționistă. În ultimul trimestru al anului 2023, inflația globală pentru economiile avansate a fost de 2,3% în termeni anualizați de la un trimestru la altul, în scădere de la un prag maxim atins de 9,5% în al doilea trimestru al anului 2022. În ciuda progreselor înregistrate, inflația nu a atins încă ținta în majoritatea economiilor.
Ritmul de creștere globală, estimat la 3,2% în 2023, este preconizat să continue și în 2024 și 2025. Proiecția FMI revizuită pentru 2024 este în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de prognozele de la începutul anului. Economia zonei euro a stagnat la sfârșitul anului 2023, pe fondul unor condiții de finanțare stricte, al unei încrederi scăzute și al pierderilor de competitivitate din perioada anterioară. Informațiile de dată recentă furnizate de ECB sugerează o redresare mai lentă pe termen scurt decât cea prevăzută în proiecțiile din decembrie 2023 ale băncii, pe fondul persistenței inflației.
Pe o bază anuală, economia națională a manifestat o creștere de 0,1% pe serie brută în primul trimestru din 2024, mult sub așteptările pieței, situate la 2,7%, și după o creștere de 3% în precedentul trimestru. Economia românească a crescut cu 0,5% în ritm trimestrial în primul trimestru din 2024 pe serie ajustată sezonier, revenind de la o contracție de 0,6%, revizuită în creștere, în perioada precedentă, conform unor estimări preliminare. Conform Prognozei de primăvară realizate de Comisia Europeană, creșterea reală a PIB-ului în România va depăși 3% în perioada de prognoză, datorită accelerării consumului privat, susținută de venituri disponibile reale mai mari. Se estimează posibilitatea existenței unei relaxări a condițiilor financiare și faptul că investițiile publice vor rămâne solide, însă cererea externă din partea principalilor parteneri comerciali din UE va fi slabă în 2024.
Conform datelor INS, rata anuală a inflației din România a continuat să se reducă la 5,9% în aprilie 2024, de la 6,61% în luna precedentă. Aceasta a marcat cea mai scăzută valoare din august 2021, în condițiile în care prețurile s-au temperat pentru toate componentele: alimente (2,07% față de 2,81%), produse nealimentare (7,17% față de 8,06%) și servicii (10,05% față de 10,2%). Pe o bază lunară, prețurile de consum au avansat cu 0,08%, cel mai mic nivel din ultimele cinci luni, după o creștere de 0,42% în perioada anterioară.
Indicii bursei românești au înregistrat evoluții pozitive la finalul lunii martie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Indicele de referință BET (care include dinamica celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB) a avut o creștere de 10,76% la 29 martie 2024 comparativ cu finalul anului 2023. Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată și SMT a atins nivelul de 6,36 miliarde lei la finalul primului trimestru din 2024, în creștere cu 134,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023. Numărul total de tranzacții derulate în trimestrul I 2024 la BVB a crescut cu 69% comparativ cu intervalul similar din anul anterior. Aproximativ 95,9% din valoarea totală a tranzacțiilor a avut loc pe piața reglementată a BVB, restul fiind derulate pe SMT. Valoarea tranzacțiilor cu titluri de stat la 29 martie 2024 a crescut față de aceeași perioadă a anului 2023, înregistrând un nivel de aproximativ 920,4 milioane lei. Acțiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de 65,09% din totalul valorii tranzacționate la BVB. Pentru aceeași perioadă, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins nivelul de 320,2 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 59,2% comparativ cu finalul lunii martie a anului 2023.
În primele trei luni ale anului 2024, pe piața reglementată, s-au derulat 29.766 de tranzacții cu instrumente cu venit fix (alte obligațiuni, EUR-BOND, EUR-TBILLS, EUR-TBONDS și titluri de stat) în valoare de circa 2 miliarde, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 1,89 miliarde față de același interval al anului 2023. Au fost derulate pe SMT 65,3 mii de tranzacții în valoare totală de circa 257 de milioane de lei, în creștere cu 109% comparativ cu valoarea înregistrată în aceeași perioadă a anului anterior. În primele trei luni din 2024, instrumentele preferate de către investitori pe SMT au fost acțiunile, a căror valoare reprezintă circa 93% din valoarea totală tranzacționată.
La finalul trimestrului I 2024 pe piața reglementată administrată de BVB își desfășurau activitatea un număr total de 27 de intermediari, dintre care 17 Societăți de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), 3 instituții de credit locale și 7 entități autorizate în alte state membre UE. Cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost societățile de servicii de investiții financiare, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 7,9 miliarde lei. Intermediarii locali (SSIF și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 92% din valoarea totală intermediată. Dintre intermediarii autorizați în alte state membre UE care au efectuat tranzacții pe piețele la vedere, cele mai active au fost firmele de investiții, acestea cumulând o cotă de piață de 5,65%.
Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România la data de 29 martie 2024 a fost de aproximativ 36,3 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 7,8% comparativ cu trimestrul anterior. La această dată, în România își desfășurau activitatea 15 administratori, din care 6 autorizați exclusiv ca societăți de administrare a investițiilor (SAI), 1 autorizat exclusiv ca administrator de fonduri alternative de investiții (AFIA), iar 8 având dublă autorizație. De asemenea, la 29 martie 2024, erau autorizate 91 organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), 35 fonduri de investiții alternative (FIA) care includ cele 6 societăți de investiții (SI) și Fondul Proprietatea. Serviciile de depozitare pentru cele 126 de OPC-uri erau asigurate de 4 depozitari. Categoria dominantă din totalul administratorilor continuă să fie și în acest trimestru grupurile bancare, controlând cea mai mare parte din totalul cumulat al activelor administrate de SAI.
Pentru piața organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, analizată din perspectiva activelor administrate de SAI-uri, indicele Herfindahl-Hirschman are valoarea de 0,2212, ceea ce reflectă un grad ridicat de concentrare. Acest lucru este vizibil și la nivelul indicatorilor CR („concentration ratio”). La 29 martie 2024, primele trei SAI administrau aproximativ 71,11% din activele OPCVM și 63,8% din activele FIA. La 29 martie 2024, activele nete aferente celor șase SI-uri au cumulat aproximativ 15,6 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 8,8% față de finalul anului 2023 (14,3 miliarde lei). Cele mai mari active nete aparțin LION, INFINITY și EVER. Valoarea totală a activelor nete aferente Fondului Proprietatea se situa la aproximativ 2,33 miliarde lei, în scădere de la 2,35 miliarde la finalul anului 2023.
Conform evaluărilor efectuate de FMI la nivelul lunii aprilie a anului 2024, activitatea economică a fost surprinzător de rezilientă în timpul procesului de dezinflație globală din perioada 2022-23. Creșterea ocupării forței de muncă și a veniturilor s-a menținut constantă, deoarece evoluțiile favorabile ale cererii și ofertei au sprijinit principalele economii, în pofida creșterii ratelor dobânzilor băncilor centrale menite să restabilească nivelul normal al prețurilor.
Pe măsură ce tendința inflației a avut o evoluție descendentă ca urmare a politicilor monetare ale băncilor centrale, se preconizează că o înăsprire a politicilor fiscale menite să limiteze nivelurile ridicate ale datoriei publice, cu impozite mai mari și cheltuieli publice mai mici, va greva asupra creșterii economice.
Exporturile și fluctuația prețurilor
Exporturile reale din zona euro au continuat să se reducă în trimestrul al treilea din 2023, dar a fost estimată o ușoară revenire în trimestrul al patrulea. Se așteaptă o creștere a acestora pe parcursul orizontului de proiecție, în general, în concordanță cu evoluțiile cererii externe.
Se estimează că prețurile la combustibilii de bază vor scădea în 2024, în medie, cu 9,7%, iar prețul petrolului va scădea cu aproximativ 2,5%. Scăderile reflectă capacitatea de rezervă abundentă și creșterea puternică a ofertei non-OPEC+.
Este prognozat că prețurile cărbunelui și ale gazelor naturale vor continua să scadă față de punctele de maxim anterioare, cu 25,1% pentru cărbune și cu 32,6% pentru gaze naturale în 2024, piața gazelor naturale devenind din ce în ce mai echilibrată din cauza noii oferte, a cererii atenuate și a nivelurilor ridicate de depozitare.
Previziunile privind prețurile materiilor prime necombustibile sunt în general stabile în 2024, prețurile la metalele de bază urmând să scadă cu 1,8% din cauza unei activități industriale mai slabe în Europa și China. Estimarea privind prețurile produselor alimentare de bază reflectă o scădere cu 2,2% în 2024. Comparativ cu Actualizarea WEO din ianuarie 2024, previziunile privind prețurile la produsele alimentare au fost revizuite ușor în scădere, ca urmare a așteptărilor privind ofertele abundente la nivel mondial pentru grâu și porumb.
Dinamica inflației
Conform datelor INS, rata anuală a inflației din România a continuat să se reducă la 5,9% în aprilie 2024, de la 6,61% în luna precedentă. Aceasta a marcat cea mai scăzută valoare din august 2021, în condițiile în care prețurile s-au temperat pentru toate componentele, și anume: alimente (2,07% față de 2,81%), produse nealimentare (7,17% față de 8,06%) și servicii (10,05% față de 10,2%). Pe o bază lunară, prețurile de consum au avansat cu 0,08%, cel mai mic nivel din ultimele cinci luni, după o creștere de 0,42% în perioada anterioară.
Prețurile de bază ale bunurilor de consum în România au crescut cu 10,40% în luna aprilie 2024 față de aceeași lună a anului precedent. Se estimează că inflația va continua să scadă, dar numai treptat, iar șomajul va rămâne în linii mari neschimbat.
În UE, inflația anuală a fost de 2,6% în aprilie 2024, stabilă față de martie 2024, în timp ce cu un an în urmă se situa la valoarea de 8,1%. Conform evaluării Eurostat, cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) și Finlanda (0,6%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în România (6,2%), Belgia (4,9%) și Croația (4,7%).
Comparativ cu martie 2024, inflația anuală a scăzut în cincisprezece state membre, a rămas stabilă în patru state membre, iar în alte opt state europene a crescut. La nivelul lunii aprilie 2024, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,64 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,55 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,23 pp) și energie (-0,04 pp).
Evoluția pieței bursiere și a activelor de plasament colectiv în primul trimestru din 2024
Valoarea totală tranzacționată pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) și pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT) s-a apropiat de 6,37 miliarde de lei după primele trei luni din 2024, în creștere cu peste 134% comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Numărul de tranzacții derulate în T1/2024 la BVB – pe piața reglementată și SMT – a crescut la aproape 615.000, echivalentul unei creșteri de 69% față de nivelul consemnat în perioada similară din 2023, conform datelor transmise joi de ASF.
În paralel, capitalizarea bursieră de pe piața reglementată a atins, la finalul primului trimestru din 2024, nivelul de 320,2 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 59,2% comparativ cu sfârșitul lunii martie a anului 2023. Indicele de referință BET, care include evoluțiile celor mai tranzacționate companii de pe piața reglementată a BVB, a marcat o creștere de 10,76% la 29 martie 2024 comparativ cu finalul anului 2023.
La titlurile de stat, valoarea tranzacțiilor a crescut până la aproximativ 920,4 milioane de lei. “Acțiunile rămân clasa dominantă de active financiare, cu o pondere de peste 65% din totalul valorii tranzacționate la BVB până la 29 martie 2024”, afirmă reprezentanții ASF.
În perioada de referință, cei mai activi intermediari pe BVB (piața reglementată și SMT) au fost societățile de servicii de investiții financiare, valoarea intermediată de acestea fiind de aproximativ 7,9 miliarde de lei. Intermediarii locali (SSIF și instituțiile de credit) au realizat aproximativ 92% din valoarea totală intermediată. Dintre intermediarii autorizați în alte state membre UE care au efectuat tranzacții pe piețele la vedere, cele mai active au fost firmele de investiții, acestea cumulând o cotă de piață de 5,65%.
SSIF-urile aveau în custodie, la sfârșitul lunii martie 2024, o valoare cumulată a activelor de 29,9 miliarde de lei, reprezentând atât disponibilități ale clienților, cât și titluri financiare deținute de aceștia. Numărul cumulat al conturilor de clienți activi ai SSIF-urilor la finalul T1 a fost de 94.343.
Valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) din România a fost la finalul trimestrului I 2024 de aproximativ 36,3 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 7,8% comparativ cu trimestrul anterior.
O analiză pe categorii de organisme de plasament colectiv arată că, în primul trimestru din 2024, comparativ cu finalul anului 2023, au fost înregistrate diminuări ale activelor totale pentru FP (minus 4,94%) și creșteri ale activelor totale pentru OPCVM-uri (9,83%), SIF-uri (8,82%) și FIA (1,21%).
La 29 martie 2024, primele trei SAI administrau aproximativ 71,11% din activele OPCVM și 63,8% din activele FIA. La aceeași dată, activele nete aferente celor șase SI-uri au cumulat aproximativ 15,6 miliarde de lei, în creștere cu 8,8% față de finalul anului 2023, când s-a consemnat un nivel de 14,3 miliarde de lei.
Evoluția pieței românești de fuziuni și achiziții în prima jumătate a anului 2024
Piața românească de fuziuni și achiziții (M&A) a înregistrat 124 de tranzacții în prima jumătate a anului 2024, cu o valoare totală estimată la 2,3 miliarde USD. Aceasta reprezintă o scădere de 6% în volum față de cele 132 de tranzacții, cu o valoare estimată de 3,7 miliarde USD, înregistrate în primul semestru din 2023. Totuși, valoarea pieței de M&A a rămas în mare parte stabilă, dacă nu se ia în considerare achiziția operațiunilor Enel Group din România de către compania grecească Public Power Corporation, pentru 1,3 miliarde USD, singura mega-tranzacție din S1 2023.
Investitorii strategici și-au menținut poziția dominantă pe piața de M&A din România în prima jumătate a anului 2024, reprezentând 93% din volumul tranzacțiilor, cu același număr de tranzacții ca în prima jumătate a anului 2023 (115). Aceasta reprezintă cea mai mare cotă de piață revendicată de investitorii strategici din prima jumătate a anului 2019 încoace. La nivel global, exit-urile firmelor de private equity au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii zece ani în 2023, afectând rentabilitatea pentru investitori și capacitatea de a atrage capital pentru noi fonduri, ceea ce a influențat negativ achizițiile susținute de private equity.
Cele mai active sectoare în funcție de volumul tranzacțiilor au fost imobiliare, ospitalitate și construcții (23 tranzacții), energie și utilități (21 tranzacții) și produse de consum și retail (20 tranzacții), urmate de sănătate și tehnologie, fiecare înregistrând câte 11 tranzacții. În prima jumătate a anului 2024, au fost doar 2 tranzacții cu valoare divulgată care depășesc 100 milioane USD, în scădere față de cele 5 înregistrate în 2023, se menționează în comunicat.
Cele mai mari trei tranzacții din S1 2024
- Vânzarea operațiunilor OTP Bank din România către Banca Transilvania, cea mai mare bancă din țară, pentru suma de 375 milioane USD.
- Achiziția a cinci parcuri industriale de către CTP, cel mai mare dezvoltator de proprietăți industriale și logistice listat public în Europa, din portofoliul integral de logistică al Globalworth Real Estate Investments, pentru aproximativ 184 milioane USD.
- Vânzarea parcului eolian Mihai Viteazu, de 80 MW, de către compania spaniolă de energie regenerabilă Iberdrola către Premier Energy, pentru o sumă estimată la 94 milioane USD, marcând retragerea companiei Iberdrola de pe piața românească.
Alte tranzacții notabile anunțate în prima jumătate a anului 2024
- Achiziția unui proiect de energie solară cu o capacitate de 214 MW de către Enspire Enerji, divizia de investiții a companiei turcești Entek Elektrik, de la dezvoltatorul israelian Econergy Renewable Energy, pentru suma de 35 milioane USD. Ținta a constat din două companii – Eco Sun Niculești, deținătoare a drepturilor de dezvoltare și permise, și Euromec-Ciocănari, care deținea drepturile asupra terenului proiectului.
- Fondul de investiții Early Game Ventures a încheiat prima ieșire din acest an prin vânzarea CODA Intelligence, companie specializată în soluții de securitate cibernetică și una dintre primele investiții ale EGV I, către PDQ Corporation, o companie internațională de management al activelor software, pentru suma de 24 milioane USD.
Țara de origine a celor mai activi investitori
În prima jumătate a anului 2024, cei mai activi investitori au provenit din SUA (10 tranzacții), Austria (8 tranzacții), Germania (7 tranzacții), Franța și Polonia (câte 4 tranzacții fiecare), urmate de Italia și Olanda, ambele înregistrând câte 3 tranzacții.
Concluzii și perspective
În prima jumătate a anului 2024, România și Uniunea Europeană au demonstrat reziliență economică în contextul unor politici monetare și fiscale stricte, menite să controleze inflația și datoria publică. Activitatea economică a rămas robustă, cu creșteri semnificative în ocuparea forței de muncă și venituri. În zona euro, exporturile au început să se redreseze, iar prețurile combustibililor și materiilor prime au înregistrat scăderi notabile, reflectând un echilibru mai bun între cerere și ofertă.
Inflația în România a continuat să scadă, ajungând la 5,9% în aprilie 2024, cea mai scăzută valoare din august 2021. În UE, inflația anuală a fost de 2,6%, cu variații semnificative între statele membre. Piața românească de fuziuni și achiziții a înregistrat 124 de tranzacții în prima jumătate a anului 2024, cu o valoare totală de 2,3 miliarde USD, marcând o ușoară scădere față de anul precedent.
În ansamblu, deși provocările economice rămân, măsurile adoptate au contribuit la stabilizarea economiilor, iar perspectivele indică o continuare a tendințelor pozitive în viitorul apropiat.
