Turismul de incoming este o formă de export care poate aduce României miliarde de euro anual, însă lipsa unei strategii coerente de promovare pune în pericol competitivitatea țării pe piețele internaționale, avertizează reprezentanții Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage un semnal de alarmă în contextul declarațiilor recente ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, care a exprimat îndoieli privind eficiența participării României la târgurile internaționale de profil. Potrivit ANAT, o eventuală retragere de la aceste evenimente ar putea echivala cu dispariția României de pe harta turismului internațional.
„Turismul de incoming este o formă de export – exact de ce are nevoie România pentru a atrage bani în țară”, subliniază ANAT într-un comunicat de presă transmis prin Agerpres. Asociația consideră că târgurile de turism reprezintă o componentă esențială într-un mix de promovare care nu poate fi înlocuit exclusiv prin metode digitale.
România, ultimul loc în Europa la turiști străini
Președintele ANAT, Alin Burcea, atrage atenția că România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de turiști străini: doar 2,5 milioane în 2024, comparativ cu 11 milioane în Albania și 13 milioane în Bulgaria. „Dacă domnul Miruță renunță la aceste târguri, România va dispărea definitiv de pe piața turistică internațională!”, a declarat Burcea, criticând bugetul de doar 2 milioane de euro alocat promovării, pe care îl consideră „ridicol – un buget de firmă, nu de țară”.
ANAT subliniază că la târgurile internaționale de la Londra și Berlin participă anual peste 180 de țări. Albania, spre exemplu, a investit într-un singur târg mai mult decât întregul buget de promovare turistică al României, având în 2025 trei standuri pe o suprafață de peste 800 mp la ITB Berlin, în calitate de țară partener oficial.
Un buget de promovare insuficient și o lipsă acută de strategie
În lipsa unei Autorități Naționale pentru Turism, a unui secretar de stat de specialitate și după închiderea birourilor externe de promovare, România a rămas fără instrumentele necesare pentru a-și susține prezența pe piețele externe. Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, consideră că participarea la târguri nu este o opțiune, ci o necesitate de bază: „Este ca un factor de igienă – nu e neapărat un plus că mergi, dar e catastrofal dacă nu mergi”.
Voican recomandă ministrului să participe personal la câteva târguri internaționale alături de specialiști din industrie pentru a înțelege importanța acestor evenimente și dinamica investițiilor altor țări.
Propuneri pentru o strategie integrată de promovare
Potrivit ANAT, România are nevoie de o strategie de brand turistic actualizată și un buget anual de cel puțin 30 de milioane de euro pentru promovare, cercetare de piață, branding național și campanii integrate în piețele țintă.
Pe lângă târguri, mixul de marketing ar trebui să includă:
-
infotripuri pentru tur-operatori străini;
-
burse de turism și evenimente organizate cu sprijinul ambasadelor;
-
campanii media internaționale și promovare digitală;
-
organizarea unui târg internațional propriu de tip business-to-business;
-
caravane turistice și workshopuri în țările prioritare;
-
invitații pentru jurnaliști, bloggeri și influenceri din piețele relevante.
Poziția ministrului Miruță
Ministrul Radu Miruță a declarat, într-un interviu recent pentru Agerpres, că analizează eficiența participării la târguri, dorind să vadă rezultate concrete. „Nu vreau doar să vedem că s-a fost la un târg, ci să putem demonstra că în urma acelei prezențe a crescut numărul de turiști. Dacă nu se vede nicio diferență, îmi pun întrebări”, a afirmat ministrul, subliniind nevoia de transparență și eficiență în cheltuirea fondurilor publice.
Concluzie
Deși digitalizarea și evaluarea riguroasă a rezultatelor sunt esențiale, ANAT avertizează că promovarea turistică nu poate funcționa în absența unei prezențe constante pe piețele internaționale. În lipsa unei strategii coerente și a investițiilor adecvate, România riscă să piardă poziții importante într-un sector cu potențial uriaș de contribuție la PIB și la imaginea țării.
