Începând cu 1 august 2025, România intră într-o nouă etapă economică, odată cu intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan
Acestea vizează majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), accizelor, contribuțiilor sociale și a impozitului aplicat asupra mai multor industrii strategice, în scopul consolidării bugetului de stat și reducerii unui deficit bugetar considerat aproape record, lăsat moștenire de guvernarea precedentă.
Impactul acestor modificări este imediat și se resimte în lanț în toate sectoarele economiei, afectând atât consumatorii individuali, cât și mediul de afaceri.
TVA majorat – repercusiuni asupra consumului
Una dintre cele mai semnificative măsuri este modificarea sistemului de TVA, prin reducerea numărului de cote și majorarea valorilor acestora. De la 1 august, TVA-ul standard crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse sunt comasate într-o singură cotă de 11%, față de 5% și 9% anterior.
Cota redusă de 11% se aplică limitat, doar pentru produse și servicii esențiale, precum cărțile, lemnul de foc, energia termică în sezonul rece, medicamentele, alimentele de bază (cu unele excepții), locuințele sociale, apa pentru irigații și serviciile din HoReCa.
Economiștii estimează că această ajustare fiscală va duce la o creștere medie a prețurilor de 1,8%, cu potențialul de a declanșa o nouă spirală inflaționistă. În pofida anunțurilor unor mari retaileri că vor absorbi parțial impactul, în cele din urmă, consumatorii finali vor suporta nota de plată.
Locuințele – mai scumpe și mai greu de accesat
Sectorul imobiliar este afectat în mod direct, prin eliminarea facilității de TVA redus pentru achiziția de locuințe. TVA-ul pentru tranzacțiile imobiliare crește de la 9% la 21%, o schimbare cu impact major asupra prețului final al locuințelor.
Vor beneficia în continuare de TVA redus doar persoanele care au semnat antecontracte până la 1 august 2025, cu un avans de minimum 20% pentru locuințe sub 120 mp și valoare sub 600.000 lei, și doar dacă imobilul este livrat până la 31 iulie 2026.
Această măsură poate genera o scădere semnificativă a vânzărilor de locuințe noi și o presiune în plus asupra pieței chiriașilor.
Scumpiri în telecomunicații și transporturi
TVA-ul crescut se va resimți și în facturile de telefonie și internet. Digi România, liderul pieței telecom, a anunțat deja ajustarea tarifelor în conformitate cu noua cotă de 21%.
Transportul public, feroviar și metropolitan nu scapă de valul de scumpiri. CFR Călători va majora prețurile biletelor cu până la 4,5 lei, în funcție de distanță și clasă. De asemenea, biletele integrate STB-Metrorex din București se vor scumpi la 7 lei.
Creșterea accizelor – combustibili și produse de larg consum mai scumpe
Creșterea cu 10% a accizelor la combustibili duce la scumpiri de aproximativ 30-40 bani/litru. Petrom a ajustat deja prețurile în stațiile sale, benzina standard ajungând la peste 7,35 lei/litru, iar motorina la aproape 7,80 lei/litru.
Această majorare va avea efecte în lanț, prin creșterea costurilor de transport, care se vor reflecta în prețurile produselor alimentare, materialelor de construcții și bunurilor de larg consum.
O a doua lovitură va veni de la 1 septembrie, prin scumpirea rovinietelor, ale căror tarife se dublează în unele cazuri. Rovinieta anuală va costa 50 euro, față de 28 euro anterior. Totodată, amenda pentru lipsa rovinietei se dublează.
Scumpiri în lanț la tutun, alcool și jocuri de noroc
Accizele pentru alcool și tutun cresc în două etape: 10% de la 1 august 2025 și încă 10% de la 1 ianuarie 2026 pentru băuturile alcoolice. Pentru tutun, creșterile sunt de 3% în fiecare etapă. Acciza la țigarete ajunge la 576,36 lei/1.000 țigarete.
Și industria jocurilor de noroc este supusă unui regim fiscal mai dur. Jucătorii vor plăti impozite mai mari, de până la 40% pentru câștigurile mari, iar operatorii vor suporta taxe crescute, ajungând la 30% din venituri în cazul jocurilor online.
CASS pentru sute de mii de persoane și taxe suplimentare pentru pensionari
Guvernul elimină o serie de scutiri de la contribuția la sănătate (CASS), afectând circa 650.000 de persoane. Printre categoriile vizate se numără soții și părinții coasigurați, pensionarii cu pensii peste 3.000 lei, șomerii, beneficiarii de ajutoare sociale și personalul monahal.
Aceștia vor trebui fie să se asigure opțional prin plata unei sume forfetare (2.430 lei/an), fie să plătească contribuția de 10% direct din veniturile primite.
Pensionarii vor achita CASS doar pentru partea din pensie care depășește 3.000 lei, însă această obligație va expira la 31 decembrie 2027.
Băncile și operatorii economici, taxați suplimentar
Băncile vor plăti un impozit pe cifra de afaceri dublat, de 4%, începând cu 1 iulie 2025. Băncile mici, cu o cotă de piață sub 0,2%, vor beneficia de o taxă simbolică de 0,2%.
Începând cu 2026, impozitul pe dividende va fi, de asemenea, majorat, de la 10% la 16%.
Concluzie: Măsuri necesare, dar cu impact regresiv și risc de instabilitate economică
Pachetul fiscal promovat de Guvernul Bolojan este unul complex, ambițios și menit să reducă dezechilibrele bugetare. Totuși, experții avertizează că aceste măsuri au un caracter regresiv, afectând în special categoriile cu venituri mici, care vor resimți cel mai acut scumpirile.
Totodată, analiștii economici estimează o reaccelerare temporară a inflației în lunile următoare, urmată de o posibilă scădere a consumului și o tensionare a climatului socio-economic.
Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să stabilizeze finanțele publice pe termen lung sau dacă vor adânci prăpastia dintre stat și cetățeni într-o perioadă economică deja marcată de incertitudini.
