Avocatul și europarlamentarul Gheorghe PIPEREA, despre criza semiconductorilor și dependența Europei de China: „Orice strănut al Olandei sau Germaniei înseamnă febră de 39 de grade pentru România”

Europa și industria sa auto trec printr-o perioadă critică, după ce Volkswagen a anunțat oprirea temporară a producției modelelor Golf și Tiguan, începând cu 29 octombrie 2025.

Motivul invocat: lipsa de cipuri semiconductoare produse de Nexperia, companie majoritar procesată în China. Această decizie scoate la iveală o serie de vulnerabilități structurale ale industriei europene, dar și tensiuni geopolitice majore între SUA, UE și China.

Dependența strategică și riscurile lanțurilor lungi de aprovizionare

„Țări hiper-dezvoltate ale UE, precum Germania și Olanda, și-au creat singure dependența de produse din China, externalizând producția de componente esențiale și bazându-se pe lanțuri lungi de aprovizionare, care se rup în caz de criză”, avertizează Gheorghe Piperea, avocat și profesor de drept comercial la Universitatea din București.

Problema a fost amplificată de decizia guvernului olandez de a prelua controlul asupra Nexperia, companie deținută de grupul chinez Wingtech, la finalul lunii septembrie 2025. Motivul invocat: securitatea națională și protecția tehnologică, sub presiunea administrației americane Trump. În replică, China a blocat exporturile de cipuri finite către Europa, generând efecte imediate asupra producției automobilelor și forțând marile companii să reevalueze lanțurile de aprovizionare.

Impactul asupra industriei auto europene

Piperea subliniază că situația nu afectează doar Volkswagen, ci întreaga industrie europeană: „Alți producători, precum BMW și Mercedes, monitorizează situația și încearcă să diversifice sursele de aprovizionare. Ca și cum asta ar fi posibilă în două săptămâni…”

Investițiile Volkswagen de 2 miliarde de dolari în fabrici europene de semiconductori, planificate până în 2027, nu vor rezolva criza pe termen scurt. Experții și analiștii avertizează că revenirea la nivelurile normale de producție ar putea dura ani de zile, iar Europa nu poate concura cu rapiditatea lanțurilor asiatice în procesarea semiconductorilor.

Contextul geopolitic: UE, prinsă între SUA și China

Situația arată tensiunile geopolitice complexe în care se află UE. În timp ce SUA exercită presiuni pentru securitatea tehnologică și limitarea transferului de know-how către China, Bruxelles-ul și Berlinul încearcă să medieze un dialog cu Beijingul. Piperea remarcă paradoxul: „UE și Germania presează China pentru dialog. Dar nimeni nu vorbește cu reprezentanții lor – ministrul german de externe și-a anulat vizita în China, căci nimeni nu a vrut să îl întâlnească.”

Această situație scoate la iveală slăbiciunile strategice ale Europei, dependentă de importuri critice pentru industriile sale cheie. Blocarea exporturilor chineze afectează direct producția auto, dar și lanțurile logistice și economice din întreaga UE.

Efectele asupra economiei României

România, cu o economie dependentă în proporție de 80% de comerțul cu Uniunea Europeană, resimte rapid efectele perturbărilor industriale și comerciale. Piperea avertizează: „Orice strănut olandez, german, francez sau italian înseamnă febră de 39 de grade pentru noi. Noi, cei care stăm atât de bine cu economia și bugetul și cu împrumuturile exorbitante…”

Astfel, România nu poate rămâne izolată de aceste evoluții: perturbările din marile economii europene au un efect direct asupra exporturilor, producției industriale și stabilității financiare interne.

Contextul economic global și perspectivele viitoare

Criza semiconductorilor este doar un exemplu al provocărilor globale cu care se confruntă Europa: dependență de tehnologii externe, lanțuri lungi de aprovizionare vulnerabile, politici economice complexe și presiuni geopolitice.

Piperea adaugă o notă de realism dur: „Nu aș vrea să am dreptate, dar intuiesc că ăsta e doar începutul. Industria europeană de automobile e sleită de puteri din cauza mărețului acord verde și a politicilor economice bruxeleze din perioada pandemiei. Falimentul este exact distrugerea creativă despre care scriu laureații Premiului Nobel pentru economie pe 2025. Build back better… doctrina de la Davos de care a profitat atât de bine China.”

Concluzie

Criza semiconductorilor demonstrează vulnerabilitatea strategică a Europei și necesitatea unei autonomii industriale și tehnologice reale. Pentru România, aceasta înseamnă nu doar urmărirea evoluțiilor internaționale, ci și planificarea de politici economice și industriale care să minimizeze dependența de lanțuri externe.

Europa trebuie să ia măsuri structurale rapide, să investească în producția proprie de semiconductori și să reevalueze lanțurile de aprovizionare. Altfel, industria auto și economia europeană riscă să fie lovite de șocuri sistemice frecvente, cu efecte resimțite în lanț și de statele membre mai mici, cum este România.