BNR lansează o nouă monedă în România . Banca Națională a României urmează să lanseze monede de aur cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la operațiunea „Neptun”, când aurul României a fost ascuns într-o peșteră. . Anunțul a fost făcut de Adrian Vasilescu, consilier onorific la BNR.
BNR lansează o nouă monedă în România
Banca Națională a României (BNR) va introduce o monedă de aur aniversară pentru marcarea a 80 de ani de la operațiunea „Neptun”. Operațiunea „Neptun” este cea în cadrul căreia aurul României a fost ascuns într-o peșteră.
Banca Națională a României (BNR) va lansa anul acesta o monedă de aur. Instituția vrea, astfel, să marcheze împlinirea a 80 de ani de la operațiunea „Neptun”. Atunci, aurul României a fost transportat în siguranță la Tismana.
Acest moment istoric a implicat colaborarea între BNR, Guvernul României, Marelui Stat Major, Biserica Ortodoxă și alte autorități. Totul s-a petrecut într-un context în care se punea în pericol securitatea aurului depozitat la București.
„Se împlinesc anul acesta 80 de ani de când Banca Națională, cu sprijinul Guvernului României, Marelui Stat Major, Bisericii Ortodoxe și altor autorități, a transportat de aici, de la București la Tismana o mare cantitate de aur, într-un moment în care existența aurului aici, la Banca Națională, era pusă în pericol.
Au fost fel de fel de decizii, de acțiuni, de operațiuni care au asigurat transportarea Tismana a unei cantități importante de aur. Și pentru că se împlinesc 80 de ani, guvernatorul Băncii Naționale a decis să fie bătute monede care să fie reprezentative pentru istoria acestui moment.
Decizia va fi discutată în Consiliul de Administrație. Ceea ce pot eu să intuiesc acum. Cred că va fi guvernatorul Constantin Angelescu, care a început operațiunile de pregătire și de mutare aurului și guvernatorul Ion Lepădatu, care a definitivat și a organizat paza întregii activități de desfășurare de la Tismana. Eu astăzi nu fac decât o prezumție”, a precizat Adrian Vasilescu la Antena 3 CNN.
Contextul operațiunii „Neptun”
Aurul României ascuns la Tismana este un episod fascinant din istoria țării, învăluit în mister și plin de semnificații patriotice. Acest eveniment s-a petrecut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când autoritățile române au luat măsuri drastice pentru a proteja tezaurul național de amenințările externe.
În 1944, pe măsură ce frontul de est se apropia tot mai mult de granițele României, guvernul român a hotărât să ascundă rezervele de aur ale țării pentru a le proteja de invazia sovietică iminentă. Alegerea locului de ascundere a aurului a fost făcută cu mare grijă, iar Mănăstirea Tismana din județul Gorj a fost considerată locul ideal datorită poziției sale izolate și a structurii sale fortificate.
Operațiunea de transport și ascundere a aurului a fost una extrem de secretă și bine organizată. În luna august 1944, aurul a fost mutat de la București la Mănăstirea Tismana în condiții de maximă securitate. Lingourile de aur au fost ascunse într-o peșteră naturală aflată în apropierea mănăstirii, loc amenajat și securizat pentru a servi drept ascunzătoare temporară. Peștera a fost sigilată și camuflată pentru a evita descoperirea sa de către trupele inamice.
Pentru a asigura succesul operațiunii, foarte puține persoane au fost informate despre locația exactă a tezaurului. Printre cei care au știut de acest plan s-au numărat oficiali de rang înalt și membri ai Băncii Naționale a României. În plus, călugării de la Mănăstirea Tismana au jucat un rol crucial în protejarea secretului, contribuind la păstrarea discreției și a securității aurului ascuns.
Recuperarea aurului
După război, aurul ascuns la Tismana a fost recuperat în condiții de maximă securitate și transportat înapoi la București. Operațiunea a fost desfășurată cu succes, iar rezervele de aur au fost integrate din nou în tezaurul național al României.
Puțini știu că, între anii 1944 și 1947, aurul României a fost depozitat într-o peșteră lângă mănăstirea Tismana din Gorj și păzit de sute de soldați înarmați. În total, în acel loc secret au fost ascunse 4.086 de casete de aur, tip muniție.
„Având acea experiență nefericită din Primul Război Mondial și deoarece Banca Națională a României își refăcuse tezaurul de aur între cele două Războaie Mondiale, la începutul lui 1944 se găseau în țară 192 de tone, de data aceasta și 40 în străinătate. Cumva, conducătorii noștri, conducerea BNR, Guvernul României au gândit trimiterea acestui tezaur tot în străinătate. Numai că în urma negocierilor purtate cu Elveția în primul rând, apoi cu Turcia, acestea au refuzat.
Elveția nu a riscat nici transportul și nici depozitarea pe teritoriul elvețian din cauza conflictului de pe continent. Turcia, pe de altă parte, fiind neutră la acea dată, a invocat legea organică a Băncii Turciei, care chipurile nu permitea această operațiune” a relatat Alexandru Roibu, referent BNR, la Antena 3 CNN.
Operațiune cu numele de cod Neptun
Prin urmare, conducătorii noștri s-au întors către teritoriul românesc, fiind luate în considerare Uzina de la Gura Barza, Mina de la Musaiu din jurul localității Brad, dar și mina de la Vulcan, lângă Petroșani.
„Mănăstirea Tismana apare în documentele consiliului de administrație pentru prima dată la 30.05.1944 și mențiunea era atât de vagă. Se avea în vedere această operațiune strict secretă care a purtat numele de cod Neptun.
În anul 1942, aripa dreaptă a mănăstirii a fost mistuită de un incendiu. Starețul de atunci trimite o scrisoare către guvernatorul Băncii Naționale, în care-l roagă să ajute la refacerea acestui corp de clădire. Această scrisoare din 1942 devine, doi ani mai târziu acoperirea, paravanul în spatele căruia începe să se desfășoare toată această operațiune de la Mănăstirea Tismana”, a completat expertul BNR.
Cine va fi reprezentat pe moneda de aur
În prezent, nu este clar cine va fi reprezentat pe moneda de aur. Decizia finală va fi luată în cadrul Consiliului de Administrație al BNR. Adrian Vasilescu a spus că, presupune că ar putea fi considerați guvernatorii Constantin Angelescu și Ion Lepădatu. Primul a inițiat operațiunile legate de aur. Al doilea s-a ocupat de organizarea și securitatea procesului la Tismana. Aceasta, a spus reprezentantul BNR este însă o speculație din partea sa în acest moment.
Anterior, Banca Națională a României (BNR) a anunțat că va introduce în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.
Începând cu data de 12 iunie 2023, în conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a României a introdus în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.
