București liderul Startup-urilor din România: Strategii pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial. Conform celui mai recent raport al Startup Blink, Bucureștiul domină scena startup-urilor din România, având un scor de opt ori mai mare decât cel al Clujului. Capitala își menține poziția de lider în Europa de Est pentru al patrulea an consecutiv și excelează în sectorul Inteligenței Artificiale, situându-se pe primul loc în regiune, deși Sofia recuperează constant teren.
București liderul Startup-urilor din România: Strategii pentru dezvoltarea ecosistemului antreprenorial
Clasamentul țărilor din Balcani
Raportul evidențiază că, exceptând Bulgaria, toate țările balcanice, inclusiv România, Croația și Grecia, au înregistrat o scădere în clasament. România continuă să piardă poziții pentru al doilea an consecutiv, ajungând pe locul 44 la nivel global, dar menținându-se pe locul 25 în Europa și pe locul 8 în Europa de Est.
Importanța alegerii locației pentru Startup-uri
CEO-ul StartupBlink, Eli David Rokah, subliniază importanța strategică a alegerii locației pentru startup-uri, în special în contextul economic actual. Ecosistemele de startup-uri nu oferă doar sprijin financiar, ci și stabilitate pe termen lung, esențială pentru supraviețuirea și creșterea proiectelor în condiții economice și politice instabile.
Țara noastră se situează pe locul 21 la nivel global în ceea ce privește impactul panteonilor asupra ecosistemului. Cu Sibiu în scădere, România are acum 6 orașe în top 1.000 mondial, însă doar Bucureștiul arată o tendință pozitivă.
”În acest climat actual, decizia de a stabili unde să înființezi un ecosistem de startup a devenit mai importantă ca niciodată. Pe măsură ce bula se sparge, iar capitalul se concentrează din ce în ce mai mult în anumite regiuni geografice, startup-urile trebuie să își selecteze strategic locațiile pentru a avea acces la resurse esențiale și oportunități de finanțare. Alegerea ecosistemului potrivit nu se referă doar la găsirea de sprijin financiar, ci și la poziționarea într-o locație care poate susține creșterea în perioade economice și politice instabile. Printre alte considerente, fondatorii și alte părți interesate ar trebui să evalueze cu atenție potențialele ecosisteme, luând în considerare atât beneficiile imediate, cât și stabilitatea pe termen lung, pentru a se asigura că proiectele lor pot supraviețui și prospera în condiții în evoluție”, transmite Eli David Rokah, CEO al StartupBlink.
Ecosistemul de Startup-uri din România
Raportul indică faptul că România oferă antreprenorilor talentați și accesibili, precum și acces la piața europeană, concentrându-se pe IT și outsourcing. Bucureștiul rămâne lider, în timp ce Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea și Iași completează topul orașelor românești pentru startup-uri.
Cluj-Napoca, care era în top 250 mondial în 2020, a pierdut 40 de poziții, ajungând pe locul 390. Totuși, România este singura țară din Europa de Est cu două orașe în top 10 al industriei Dezvoltării Web: București (locul 2) și Cluj-Napoca (locul 9).
Investițiile și viitorul ecosistemului
Investițiile în startup-urile românești au crescut treptat, ajungând la aproape 200 de milioane de dolari în 2023, deși numărul tranzacțiilor a scăzut. Aproximativ 200.000 de români sunt implicați în sectorul IT, majoritatea ca angajați, freelanceri sau lucrători la distanță pentru companii străine.
Cluj-Napoca se distinge printr-o mentalitate globală și este recunoscut ca un Smart City emergent și un cluster IT. Cu succesul remarcabil al UiPath, primul unicorn al României, țara demonstrează capacitatea de a încuraja spiritul antreprenorial și de a se extinde pe piețele globale.
Cum arată ecosistemul de startup-uri local
Potrivit sursei citate, peste 200.000 de români sunt deja implicați în sectorul IT, în principal ca angajați, freelanceri și lucrători la distanță pentru companii străine care valorifică talentul local.
”În afara Capitalei, orașul Cluj-Napoca și-a construit un renume, cu dezvoltatori de ecosisteme care înțeleg că drumul către creștere include o mentalitate globală. Orașul s-a poziționat atât ca un Smart City în devenire, cât și ca un cluster IT. Cu povestea de succes remarcabilă a UiPath, primul unicorn al României, țara a demonstrat că poate încuraja spiritul antreprenorial și se poate extinde pe piețele globale”, se arată în raport.
Printre startup-uri notabile din România, raportul evidențiază: UiPath, Elefant.ro, Creatopy, ContactForm, Smart Bill și Questo.
UiPath – O Poveste de Succes
UiPath, primul unicorn al României, a reușit să devină un exemplu de succes remarcabil în domeniul tehnologiei, demonstrând că antreprenoriatul românesc are potențialul de a concura pe piețele globale. Fondată în 2005 de Daniel Dines și Marius Tîrcă, UiPath a crescut rapid, devenind lider mondial în automatizarea proceselor robotizate (RPA). Această companie a reușit să atragă investiții semnificative și să se extindă internațional, atingând o evaluare de peste un miliard de dolari, statut care definește un „unicorn”.
- Spiritul antreprenorial și inovația – Succesul UiPath a avut un impact semnificativ asupra ecosistemului de startup-uri din România, inspirând o nouă generație de antreprenori să își urmeze visurile și să dezvolte afaceri inovatoare. Povestea UiPath a demonstrat că, prin determinare, inovație și adaptabilitate, companiile românești pot să concureze pe scena globală. Aceasta a creat un efect de emulare, încurajând tinerii antreprenori să își asume riscuri și să investească în dezvoltarea propriilor idei.
- Acces la piețele globale – UiPath nu doar că a deschis porțile pentru alte startup-uri, dar a și consolidat imaginea României ca un hub emergent de tehnologie. Compania a demonstrat că firmele românești pot să depășească barierele locale și să se extindă pe piețele internaționale. Prin stabilirea de birouri în diferite colțuri ale lumii și prin atragerea de clienți globali, UiPath a creat un precedent important, arătând că România poate fi un furnizor de soluții tehnologice de top.
- Atragerea investițiilor străine – Succesul UiPath a atras atenția investitorilor internaționali asupra potențialului de inovare din România. Fondurile de capital de risc și investitorii privați au început să privească România ca pe o destinație atractivă pentru investiții, contribuind astfel la creșterea capitalului disponibil pentru alte startup-uri. Această infuzie de capital este esențială pentru dezvoltarea și scalarea noilor afaceri tehnologice.
- Crearea unui ecosistem suportiv – Un alt impact semnificativ al succesului UiPath a fost stimularea dezvoltării unui ecosistem de suport pentru startup-uri în România. Organizații de mentorat, acceleratoare și incubatoare de afaceri au început să apară, oferind resurse esențiale pentru startup-uri în fazele incipiente. Programele de formare și evenimentele de networking au devenit mai frecvente, creând un mediu propice pentru schimbul de idei și colaborare.
- Exemple de Startup-uri notabile – Continuând pe aceeiași cale precum UiPath, mai multe startup-uri românești au început să se facă remarcate pe scena internațională. Printre acestea se numără Elefant.ro, o platformă de e-commerce de succes, Creatopy, un tool de design grafic online, ContactForm, o soluție pentru gestionarea formularelor de contact, Smart Bill, un software de facturare și contabilitate, și Questo, o aplicație de explorare urbană prin jocuri.
Viitorul antreprenoriatului românesc
Pe măsură ce ecosistemul de startup-uri din România continuă să evolueze, este clar că povestea de succes a UiPath a fost doar începutul. Cu sprijinul adecvat din partea guvernului, a sectorului privat și a comunității antreprenoriale, România are potențialul de a produce și mai mulți unicorni și de a deveni un jucător important pe scena globală a tehnologiei.
România versus Bulgaria
Bulgaria se menține lider în Balcani, având trei orașe în top 1.000 mondial și o diferență de scor tot mai mare față de România. Sofia, capitala Bulgariei, a urcat pe locul 117 la nivel global și pe locul al doilea în Balcani, depășind Atena.
Recomandări pentru îmbunătățirea ecosistemului
Pentru a consolida ecosistemul de startup-uri, autorii raportului sugerează o abordare unificată între sectoarele public și privat. Inițiative precum ROStartup și MakeITOradea oferă speranțe, iar guvernul investește fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a sprijini finanțarea startup-urilor. În plus, programe precum FIX Cluj oferă finanțare de până la 50.000 de euro pentru tinerii antreprenori.
otrivit raportului, pentru a crea o narațiune antreprenorială în jurul României, sectoarele public și privat au nevoie de o abordare mai unificată. ”Țara trebuie încă să lucreze la mentalitatea națională pentru a susține un climat care sprijină asumarea riscurilor pe calea antreprenorială, mai degrabă decât externalizarea serviciilor către alte țări”, spun autorii raportului.
Aceștia notează însă că, progresul este, totuși, în curs: ROStartup, o inițiativă comună public-privată, a dezvoltat Cartea Albă a Ecosistemului de Startup-uri din România pentru a evidenția provocările și oportunitățile din ecosistem. Semne încurajatoare vin și din partea ecosistemelor de startup-uri mai tinere, cum ar fi Oradea, unde startup-urile tech se reunesc sub inițiativa MakeITOradea. ”Cu o conectivitate excelentă la internet, un număr sănătos de acceleratoare și incubatoare și o rețea de antreprenori determinați să se facă remarcați, suntem optimiști că ecosistemele de startup-uri din România vor atinge în curând noi repere”.
”Deși strategiile publice sunt orientate spre crearea a cinci unicorni până în 2025, rămâne de văzut dacă țara va reuși să atingă acest obiectiv ambițios în fața unui mediu de finanțare dificil. Contribuind la acest obiectiv, inițiativele sectorului public, cum ar fi Start-Up Nation și Startup Plus, promovează antreprenoriatul și sprijină startup-urile, însă pot fi făcute mai multe în ceea ce privește implicarea sectorului public în crearea unui cadru legislativ favorabil investițiilor și promovarea ecosistemului de startup-uri la nivel global. O creștere a educației antreprenoriale prin intermediul școlilor secundare și a programelor de antreprenoriat ar fi, de asemenea, binevenită. Finanțarea pre-seed rămâne o provocare, dar guvernul investește fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a sprijini fondurile de capital privat din întregul ecosistem. În plus, FIX Cluj, cel mai mare program de incubare din România, oferă finanțare de până la 50.000 de euro pentru tinerii antreprenori”, se mai arată în raport.
Strategii pentru îmbunătățirea ecosistemului de Startup-uri din România
Îmbunătățirea ecosistemului de startup-uri din România necesită o abordare strategică, coordonată și adaptată nevoilor actuale ale antreprenorilor. Iată câteva direcții esențiale care ar putea contribui la dezvoltarea acestui ecosistem:
1. Colaborarea public-privat – O colaborare mai strânsă între sectorul public și cel privat este vitală pentru crearea unui mediu propice dezvoltării startup-urilor. Guvernul poate iniția politici și programe care să stimuleze antreprenoriatul, în timp ce sectorul privat poate oferi expertiză și resurse necesare pentru implementarea acestora.
2. Educație antreprenorială – Introducerea educației antreprenoriale în școli și universități ar putea încuraja tinerii să exploreze posibilitățile de a-și deschide propriile afaceri. Cursurile de antreprenoriat, mentoratul și programele de incubare ar trebui să fie integrate în curriculum pentru a pregăti tinerii pentru provocările viitoare.
3. Sprijin financiar și acces la capital – Creșterea accesului la finanțare este esențială pentru startup-uri. Guvernul ar putea încuraja investițiile private prin oferirea de facilități fiscale pentru investitori și crearea de fonduri de investiții specifice pentru startup-uri. În plus, programele de finanțare pre-seed și seed ar trebui extinse și simplificate pentru a facilita accesul antreprenorilor la resursele necesare.
4. Infrastructură și hub-uri de inovare – Dezvoltarea infrastructurii tehnologice și crearea de hub-uri de inovare în diferite orașe ale țării ar putea stimula dezvoltarea startup-urilor. Aceste hub-uri ar putea oferi spații de lucru comune, acces la tehnologii avansate și oportunități de networking.
5. Reglementări și politici favorabile antreprenoriatului – Simplificarea procedurilor administrative și a reglementărilor fiscale ar putea reduce barierele pentru înființarea și dezvoltarea startup-urilor. Guvernul ar trebui să creeze un cadru legislativ favorabil, care să sprijine creșterea și internaționalizarea startup-urilor.
6. Programe de mentorat și suport pentru Startup-uri – Inițiativele de mentorat și suport pentru startup-uri ar putea juca un rol crucial în dezvoltarea acestora. Programele de mentorat oferite de antreprenori de succes și profesioniști din diverse domenii ar putea ajuta startup-urile să evite greșelile comune și să accelereze creșterea.
7. Promovarea culturii de antreprenoriat – Schimbarea mentalității naționale pentru a susține antreprenoriatul este esențială. Campaniile de promovare a poveștilor de succes, evenimentele de networking și competițiile de startup-uri ar putea inspira mai mulți români să își încerce norocul în antreprenoriat.
8. Conectivitate globală și internaționalizare – Pentru a se dezvolta pe plan global, startup-urile românești trebuie să aibă acces la piețele internaționale. Parteneriatele internaționale, participarea la evenimente globale și programele de schimb pentru antreprenori ar putea facilita conectarea acestora cu investitori și parteneri din alte țări.
9. Sprijin pentru diversitate și incluziune – Încurajarea diversității și incluziunii în ecosistemul startup-urilor poate aduce perspective noi și inovatoare. Programele dedicate sprijinirii antreprenorilor din grupuri subreprezentate, inclusiv femei, minorități și persoane cu dizabilități, ar putea stimula inovația și creativitatea.
10. Monitorizare și evaluare continuă – Este important ca guvernul și organizațiile implicate în sprijinirea startup-urilor să monitorizeze și să evalueze constant performanțele și nevoile acestora. Feedback-ul continuu de la antreprenori și ajustarea politicilor și programelor în funcție de rezultate ar putea asigura o dezvoltare sustenabilă a ecosistemului.
Implementarea acestor strategii ar putea transforma România într-un mediu propice pentru dezvoltarea și creșterea startup-urilor, contribuind astfel la creșterea economică și la inovația pe plan național și internațional. Prin implementarea strategiilor corecte, România poate consolida și extinde succesul său în antreprenoriat, contribuind astfel la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate. Succesul remarcabil al UiPath este un exemplu clar al capacității României de a încuraja spiritul antreprenorial și de a se extinde pe piețele globale, deschizând calea pentru o nouă eră a inovației și dezvoltării economi
