CAPDR extinde Ruta de Nord a VIA MOLDAVIA: TransRarău și domeniul schiabil intră într-un proiect regional de dezvoltare turistică

Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) a continuat, la Vama, procesul de construire a micro-destinațiilor turistice din cadrul programului VIA MOLDAVIA, printr-o reuniune dedicată zonei TransRarău și domeniului schiabil

Demersul urmărește transformarea resurselor naturale, culturale și economice ale teritoriului în produse turistice integrate, conectate la o rețea regională România–Republica Moldova și pregătite pentru promovare și comercializare.

Programul VIA MOLDAVIA – Ruta de Nord a ajuns, la 25 septembrie 2026, la Vama, județul Suceava, pentru o nouă reuniune teritorială dedicată Micro-destinației TransRarău și domeniului schiabil. Întâlnirea, organizată de CAPDR, a reunit reprezentanți ai administrației publice locale, ai sectorului turistic, ai industriei ospitalității, ai sectorului silvic și ai comunității locale.

Din perspectiva dezvoltării regionale, reuniunea reprezintă o nouă etapă în încercarea de a trece de la promovarea individuală a unor obiective turistice la construirea unor produse, trasee și circuite care să genereze valoare economică pentru un teritoriu mai larg.

TransRarău, analizat ca micro-destinație regională

Teritoriul vizat nu este abordat exclusiv prin prisma drumului montan TransRarău sau a unor obiective turistice izolate. În cadrul VIA MOLDAVIA, Micro-destinația TransRarău este configurată în jurul unei rețele de localități, resurse naturale, structuri de cazare, servicii, experiențe și activități care pot fi conectate într-o ofertă coerentă.

În această construcție sunt avute în vedere Vama, Sadova, Frumosu, Stulpicani și Câmpulung Moldovenesc, precum și punctele de acces către TransRarău, Pojorâta și Chiril.

Fiecare localitate contribuie cu propriile resurse. Vama poate valorifica patrimoniul rural, gospodăriile, tradițiile și gastronomia; Sadova aduce în ofertă peisajul montan și Lacul Iezer; Frumosu completează componenta rurală și autenticitatea comunităților locale; Stulpicani oferă perspective pentru turismul în natură și conexiunile către Valea Bistriței, în timp ce Câmpulung Moldovenesc reprezintă un centru important de servicii, cazare, gastronomie și acces către Masivul Rarău.

Această abordare permite ca resursele fiecărei comunități să nu fie promovate separat, ci să contribuie la valoarea economică și turistică a întregului teritoriu.

Administrația locală și mediul privat, implicați în aceeași construcție

Reuniunea de la Vama a avut loc începând cu ora 10:00, într-un cadru dedicat colaborării dintre administrațiile publice, operatorii economici și comunitatea locală. La întâlnire au participat Ion ȘTEFANOVICI, președintele CAPDR, Tiberiu LUCUȚAR, primarul comunei Vama, reprezentanți ai Primăriei Frumosu și Sadova, ai administrației locale, ai comunității educaționale, ai sectorului silvic și ai industriei ospitalității.

Sectorul privat a fost reprezentat, între alții, de operatori precum Eden Garden Hotel & Spa, Casa Lucreția, Pensiunea Ioana și Sadova Village, alături de alți administratori și reprezentanți ai structurilor turistice locale.

Prezența operatorilor economici este relevantă pentru etapa următoare a programului: dezvoltarea unor pachete turistice care să combine cazarea, activitățile montane, gastronomia, patrimoniul cultural, agrementul și experiențele locale.

În această logică, infrastructura turistică deja existentă în teritoriu devine o componentă a unei oferte regionale care poate fi adresată turiștilor din România, Republica Moldova și de pe alte piețe.

TransRarău poate genera circuite turistice de mai multe zile

Unul dintre avantajele Micro-destinației TransRarău este posibilitatea de a conecta mai multe tipuri de experiențe într-un singur itinerar.

Câmpulung Moldovenesc – Pojorâta – TransRarău – Pietrele Doamnei – Chiril – Valea Bistriței reprezintă unul dintre traseele montane propuse, cu rolul de a conecta principalele repere ale Masivului Rarău cu teritoriile învecinate.

Un al doilea traseu poate lega Vama – Frumosu și comunitățile rurale din împrejurimi, punând accent pe patrimoniu, gastronomie, produse tradiționale și ospitalitate rurală.

O a treia direcție vizează traseul Câmpulung Moldovenesc – Sadova – Lacul Iezer, cu posibilitatea combinării serviciilor de cazare și relaxare cu fotografia de peisaj și descoperirea patrimoniului natural.

Prin conectarea acestor experiențe, o vizită concentrată inițial pe un obiectiv poate fi transformată într-un circuit de mai multe zile, ceea ce creează oportunități suplimentare pentru hoteluri, pensiuni, restaurante, producători locali, ghizi, furnizori de activități și alte servicii turistice.

TransRarău și Valea Bistriței, două teritorii care pot funcționa împreună

Una dintre direcțiile urmărite de VIA MOLDAVIA este conectarea TransRarăului cu Micro-destinația Valea Bistriței.

Coborârea către Chiril permite dezvoltarea unor circuite care pot continua spre Dorna Arini, Broșteni, Borca, Fărcașa și zona lacului Bicaz.

O asemenea conexiune poate avea efect direct asupra duratei sejurului. În locul unei deplasări de câteva ore, turistul poate avea acces la un itinerar care include cazare, gastronomie, obiective naturale și culturale și activități de agrement în mai multe localități.

În același timp, prin Câmpulung Moldovenesc și Vama, TransRarăul poate fi conectat cu Ariniș – Gura Humorului, Cetatea Suceava și Ținutul Mănăstirilor, ceea ce permite combinarea turismului montan cu patrimoniul cultural și religios al Bucovinei.

Lacul Iezer și oferta locală: de la obiectiv turistic la experiență

În cadrul deplasării în teren, echipa a vizitat Lacul Iezer, situat în comuna Sadova, în Masivul Obcina Feredeului.

Pe lângă peisajul natural, lacul poate deveni un reper pentru circuite care reunesc drumeția, fotografia de peisaj, relaxarea și poveștile locale. Legenda comorii ascunse pe fundul lacului adaugă, la rândul ei, o componentă culturală și narativă experienței turistice.

Vizitele în teren au evidențiat și complementaritatea dintre diferitele tipuri de ospitalitate existente în micro-destinație.

La Eden Garden Hotel & Spa, oferta include infrastructură de cazare, piscină interioară și facilități SPA, ceea ce permite asocierea experiențelor montane cu servicii moderne de relaxare și agrement.

La Casa Lucreția, experiența este construită în jurul atmosferei unei case bucovinene, al ospitalității și al produselor locale. Dulcețurile, siropurile, conservele, preparatele din fructe și legume, plantele aromatice și gastronomia de casă pot deveni, la rândul lor, componente ale produsului turistic.

Pentru economia locală, tocmai această diversitate reprezintă una dintre resursele importante ale micro-destinației: turistul nu consumă doar un obiectiv, ci poate utiliza simultan cazare, alimentație, agrement, transport, experiențe locale și produse regionale.

Domeniul schiabil poate contribui la extinderea sezonului turistic

Un obiectiv important al reuniunii l-a constituit și analiza potențialului reprezentat de domeniul schiabil.

TransRarăul are potențial turistic în toate anotimpurile: primăvara și vara pentru drumeții și activități în aer liber, toamna pentru turism peisagistic, iar iarna pentru activități specifice sezonului rece.

Integrarea activităților de iarnă cu serviciile de cazare, gastronomie și relaxare poate contribui la diversificarea cererii turistice și la utilizarea infrastructurii pe o perioadă mai lungă a anului.

Din această perspectivă, domeniul schiabil nu este privit separat, ci ca parte a unui produs turistic mai larg, în care activitățile sportive și montane sunt completate de servicii de ospitalitate și experiențe locale.

De la resurse locale la produse care pot fi comercializate

Un element esențial al metodologiei VIA MOLDAVIA este trecerea de la inventarierea resurselor la dezvoltarea unor produse turistice concrete.

Procesul este structurat după principiul:

SELECTĂM → VALIDĂM → CONSTRUIM → TESTĂM → VINDEM.

Pentru fiecare produs sunt avute în vedere elemente precum traseul, serviciile incluse, capacitatea, perioada de desfășurare, prețul orientativ, publicul-țintă și canalul de comercializare.

În cazul TransRarău și al domeniului schiabil, metodologia poate permite combinarea activităților, obiectivelor și serviciilor existente într-o ofertă clară, care să poată fi prezentată atât turistului individual, cât și agențiilor de turism și tour-operatorilor.

Miza economică este transformarea unor resurse dispersate în trasee, experiențe, pachete și circuite cu o structură comercială ușor de înțeles.

Componenta digitală: de la hartă la experiența turistului

Procesul nu se oprește la identificarea și promovarea resurselor.

Potrivit documentației VIA MOLDAVIA, informațiile colectate în teritoriu intră într-un flux de propunere, profilare, validare, traducere, publicare și actualizare, urmând să fie pregătite pentru integrarea în back-office și în aplicația destinată turistului.

Obiectivul este ca turistul să poată răspunde, într-un singur parcurs, la întrebări practice: ce poate face, unde poate merge, cum ajunge, cât timp îi este necesar, unde poate mânca, unde se poate caza și ce poate vizita în continuare.

Astfel, digitalizarea devine un instrument de conectare între ofertă și cerere, iar informația teritorială este transformată într-o experiență turistică utilizabilă.

Ce urmărește concret procesul de lucru

Reuniunea de la Vama contribuie la construirea unei imagini operaționale asupra Micro-destinației TransRarău: ce resurse există, unde sunt localizate, cum pot fi accesate, cum pot fi conectate și ce produse turistice pot fi dezvoltate pornind de la acestea.

Printre rezultatele urmărite se află:

• realizarea hărții operaționale a micro-destinației;
• inventarierea și geolocalizarea resurselor;
• identificarea conexiunilor regionale;
• configurarea primelor trasee și circuite;
• dezvoltarea primelor fișe de produs turistic;
• pregătirea informațiilor pentru integrarea în sistemul VIA MOLDAVIA;
• identificarea elementelor care trebuie dezvoltate sau completate pentru ca oferta să poată fi promovată și comercializată.

Prin urmare, reuniunea de la Vama este o etapă de construcție, nu punctul final al procesului.

România – Republica Moldova: TransRarău intră într-o rețea turistică regională

VIA MOLDAVIA propune o perspectivă regională asupra turismului, bazată pe complementaritatea resurselor naturale, culturale și economice din România și Republica Moldova.

Programul este structurat în jurul a trei coridoare turistice regionale – Nord, Centru și Sud – care conectează Republica Moldova cu Moldova românească, Dobrogea și celelalte regiuni ale României.

În această structură, TransRarău devine o componentă a Coridorului de Nord, adăugând rețelei regionale o ofertă montană bazată pe peisaj, patrimoniu, tradiții, gastronomie, cazare și activități de agrement.

Pentru mediul de afaceri, conectarea regională poate deschide oportunități pentru agenții de turism, tour-operatori, hoteluri, pensiuni, restaurante, producători locali și furnizori de servicii turistice, care pot beneficia de circulația turiștilor între mai multe destinații și de dezvoltarea unor produse integrate.

TransRarău, prezentat în perspectiva Târgului Internațional de Turism VIA MOLDAVIA

O etapă următoare pentru promovarea micro-destinațiilor este Târgul Internațional de Turism VIA MOLDAVIA, programat în perioada 26–28 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului din București.

Potrivit programului, ziua de 27 octombrie va fi dedicată lucrărilor oficiale, prezentării programului și întâlnirilor de afaceri între reprezentanți ai administrațiilor publice, ai industriei turistice și ai partenerilor interesați de dezvoltarea circuitelor România–Republica Moldova.

Pentru TransRarău, această etapă poate reprezenta cadrul pentru prezentarea unei oferte construite în jurul drumului panoramic, Pietrelor Doamnei, Lacului Iezer, localităților bucovinene, structurilor de cazare și facilităților de agrement.

Participarea operatorilor locali poate facilita, de asemenea, contactul cu agenții de turism și tour-operatori interesați de dezvoltarea și comercializarea unor produse turistice în regiunea Moldova.

Ruta de Nord continuă să se extindă

Reuniunea de la Vama face parte dintr-o serie mai amplă de întâlniri teritoriale desfășurate de CAPDR în cadrul VIA MOLDAVIA.

În septembrie, procesul a inclus reuniuni la Târgu Neamț, Bicaz, Valea Trotușului – Slănic Moldova, Ariniș – Gura Humorului, Cetatea Suceava, Drumul Talienilor, iar etapa TransRarău adaugă o nouă componentă montană rețelei.

Calendarul anunțat de program prevede, în continuare, reuniunea pentru RN-05 – Ținutul Mănăstirilor, la Sucevița, pe 28 septembrie, urmată de RN-04 – Bazinul Dornelor, la Șaru Dornei, pe 2 octombrie, și de etapa RN-14 – Chișinău, Republica Moldova, programată pentru 6 octombrie la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Chișinău.

În calendar sunt prevăzute, de asemenea, micro-destinația RN-10 – Botoșani cultural, pentru 9 octombrie, precum și reuniunile dedicate RN-11 – Iași și RN-15 – Lacul Roșu, pentru care datele urmează să fie confirmate.

O infrastructură turistică regională construită prin conectare

Demersul CAPDR pentru TransRarău urmărește, în esență, conectarea unor resurse care există deja în teritoriu: munți, drumuri panoramice, lacuri, patrimoniu, sate, gastronomie, structuri de cazare, servicii de agrement și inițiative economice locale.

Prin această metodologie, micro-destinația construiește oferta locală, Ruta o conectează regional, rețeaua o validează, iar componenta digitală o face accesibilă turistului, cu obiectivul final de a transforma resursele în produse turistice comercializabile.

Pentru TransRarău, miza este astfel mai largă decât promovarea unui drum montan sau a unui obiectiv turistic. Este vorba despre construirea unei micro-destinații capabile să reunească administrații, operatori economici și comunități în jurul unei oferte turistice integrate, conectată la Bucovina, la Valea Bistriței și la celelalte micro-destinații ale Rutei de Nord.

În perspectiva VIA MOLDAVIA, această abordare poate transforma patrimoniul natural și cultural al zonei într-o ofertă regională coerentă, cu acces la noi piețe, noi parteneriate comerciale și noi oportunități pentru economia locală.