“Fondul va viza regiunile cele mai afectate, ajutând astfel România să îşi respecte angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în 2032. El va sprijini lucrătorii afectaţi de tranziţia energetică actuală în efortul de a se orienta către noi calificări şi noi locuri de muncă, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
De asemenea, fondul va oferi sprijin întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi, în cazuri specifice, întreprinderilor mari, pentru a crea locuri de muncă şi a diversifica economia în regiunile de producţie a combustibililor fosili şi în regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon”, arată comunicatul de presă al Comisiei Europene.
De fondurile alocate vor beneficia şase judeţe: Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Mureş şi Prahova. În Gorj şi Hunedoara încă au loc activităţi de extracţie a cărbunelui, în special în Valea Jiului. Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, de exemplu pentru producţia de oţel, ciment şi îngrăşăminte, şi se utilizează pentru încălzire energie pe bază de cărbune.
FTJ va sprijini reabilitarea terenurilor industriale dezafectate din sectorul minier şi a siturilor industriale abandonate, prin crearea de noi spaţii verzi (de exemplu, parcuri, zone comerciale şi zone rezidenţiale destinate locuinţelor sociale).
Finanţările vor viza diversificarea economică prin înfiinţarea de IMM-uri în sectoare care promovează, de exemplu, economia circulară, activităţile tradiţionale precum artizanatul sau producţia de materiale de construcţie ecologice. Fondul va investi, de asemenea, în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile şi curate, cum ar fi hidrogenul, pentru a combate sărăcia energetică.
În cele din urmă, fondul va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin promovarea producţiei de oţel verde la Galaţi şi de amoniac verde la Azomureş. Vor fi protejate astfel mii de locuri de muncă în aceste sectoare energointensive şi se va asigura menţinerea acestor industrii strategice în Europa.
Fondul va veni în ajutorul lucrătorilor din industriile cu un consum mare de cărbune şi cu emisii ridicate de dioxid de carbon prin programe ample de formare pentru perfecţionare şi recalificare în vederea integrării în noile sectoare verzi şi pentru a fi pregătiţi în perspectiva diversificării economice planificate pentru regiunile vizate, mai indică sursa citată.
Este estimat că, numai prin intermediul acestor programe, vor fi formaţi aproape 30.000 de lucrători şi vor fi create aproximativ 11.000 de noi locuri de muncă.
FTJ sprijină teritoriile deosebit de afectate de tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic. Sprijinul se va baza pe strategia de dezvoltare definită în PTTJ. Teritoriile vizate sunt cele mai afectate din ţară de tranziţia climatică. Acestea au fost identificate în cursul negocierilor dintre autorităţile române şi Comisie privind acordurile de parteneriat şi programele aferente pentru perioada 2021-2027. Acordul de parteneriat cu România a fost aprobat în iulie 2022.
PTTJ, elaborate de autorităţile naţionale şi regionale în strânsă consultare cu partenerii locali, identifică provocările şi nevoile de dezvoltare din fiecare teritoriu, precum şi obiectivele care trebuie îndeplinite până în 2030. Ele stabilesc totodată acţiunile planificate, cu mecanisme de guvernanţă specifice.
Aprobarea PTTJ deschide calea către acordarea de finanţare din partea FTJ, precum şi de fonduri specifice în cadrul celorlalţi doi piloni ai Mecanismului pentru o tranziţie justă (MTJ): o schemă pentru o tranziţie justă în cadrul InvestEU şi o facilitate de împrumut pentru sectorul public pentru o tranziţie justă, care combină granturi acordate de Comisie cu împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii.
MTJ este un instrument-cheie menit să asigure faptul că tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc într-un mod echitabil şi că nimeni nu este lăsat în urmă. Mecanismul oferă sprijin specific pentru a contribui la mobilizarea a aproximativ 55 de miliarde EUR în perioada 2021-2027 în regiunile cele mai afectate.
Partenerii locali şi toate părţile interesate pot obţine sprijin şi acces la bune practici şi experienţe în întreaga UE prin intermediul Platformei pentru o tranziţie justă, facilitând-se astfel accelerarea tranziţiei juste.
