Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă ar putea intra în următoarele două zile în procedură de oprire, pe fondul scăderii fără precedent a nivelului și debitului Dunării

Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă ar putea intra în următoarele două zile în procedură de oprire, pe fondul scăderii fără precedent a nivelului și debitului Dunării

Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, oprirea ar putea dura cel puțin două săptămâni, în condițiile în care prognozele indică menținerea unui deficit sever de apă pe întreg bazinul Dunării.

Situația hidrologică de pe Dunăre a ajuns într-un punct critic, iar efectele se resimt direct asupra uneia dintre cele mai importante capacități de producție de energie electrică ale României. Sorin Rândașu, director general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a avertizat marți că evoluția debitelor face foarte probabilă oprirea centralei de la Cernavodă.

Potrivit acestuia, debitul Dunării la intrarea în România a coborât la 1.370 de metri cubi pe secundă, în timp ce nivelurile din zona Cernavodă continuă să scadă. În ultimele ore, nivelul apei a mai coborât cu aproximativ șase centimetri.

„Nu există aport din amonte”, a explicat oficialul, subliniind caracterul excepțional al situației: „Nu am mai întâlnit valori atât de reduse ale debitelor.”

Debitul care ajunge la Cernavodă ar putea coborî sub pragul critic

Problema nu este reprezentată doar de debitul Dunării la intrarea în țară, ci și de cantitatea de apă care ajunge efectiv în zona centralei.

Conform estimărilor prezentate de Apele Române, în următoarele zile debitul în zona brațului Bala ar urma să ajungă la aproximativ 1.600 mc/s, ceea ce ar însemna ca la Cernavodă să ajungă un debit de sub 300 mc/s.

Măsurătorile efectuate luni în zona bifurcației către Canalul Dunăre–Marea Neagră și centrală indicau deja un debit de aproximativ 335 mc/s.

Rândașu estimează că, în zilele următoare, acesta ar putea coborî până la aproximativ 280 mc/s. Doar o parte din această cantitate de apă este însă direcționată către centrală.

Pragul critic este de aproximativ 45 mc/s pentru funcționarea centralei, potrivit explicațiilor oferite de reprezentantul Apelor Române.

În aceste condiții, procedura de oprire ar putea începe în următoarele două zile.

O oprire care s-ar putea prelungi cel puțin două săptămâni

Potrivit estimărilor actuale, problema nu va fi rezolvată rapid chiar dacă debitul Dunării va începe ulterior să crească.

Perioada de minim hidrologic prognozată la intrarea în România este de cel puțin o săptămână, iar efectele acesteia se propagă în aval, până în zona Cernavodă, într-un interval estimat la încă aproximativ o săptămână.

„Deci vreo două săptămâni cel puțin va fi oprită centrala”, a declarat Rândașu.

Pentru România, o asemenea evoluție reprezintă o presiune suplimentară asupra sistemului energetic, în condițiile în care producția nucleară are un rol important în asigurarea necesarului național de electricitate.

Situația de la Cernavodă trebuie privită și în contextul perioadei dificile traversate deja de sistemul energetic, afectat de temperaturile ridicate, producția variabilă a surselor regenerabile și diminuarea disponibilității unor capacități.

Dragajul nu mai poate evita oprirea, dar poate grăbi repornirea

Autoritățile au intervenit în ultimele zile pentru menținerea condițiilor necesare funcționării centralei.

În ultima săptămână au fost dragate aproximativ 100.000 de metri cubi de material, iar operațiunile continuă.

Potrivit lui Sorin Rândașu, însă, intervențiile nu mai pot împiedica oprirea centralei în actualele condiții hidrologice.

„Nu mai este timp, dragajul și el durează”, a explicat oficialul.

În schimb, lucrările au un rol important pentru momentul în care debitele Dunării vor începe să se refacă. Dragajul suplimentar ar putea permite centralei să revină în funcțiune cu două-trei zile mai devreme decât în lipsa intervențiilor.

Într-un sistem energetic în care fiecare zi de producție nucleară contează, acest interval poate avea o importanță semnificativă.

Lipsa precipitațiilor menține presiunea asupra Dunării

Perspectivele meteorologice nu oferă, deocamdată, motive pentru o îmbunătățire rapidă a situației.

Datele prezentate de Apele Române indică cel puțin cinci zile fără precipitații semnificative în bazinul Dunării, inclusiv în zona Austriei și Ungariei, unde evoluția debitelor din amonte este esențială pentru România.

Precipitațiile prognozate în România, de aproximativ 5–10 litri pe metru pătrat, nu ar fi suficiente pentru a produce o schimbare relevantă a situației hidrologice, în condițiile temperaturilor ridicate.

„Nu sunt precipitații în întreg bazinul Dunării”, a avertizat directorul adjunct al Apelor Române.

Prognozele hidrologice sunt realizate, în mod obișnuit, pentru intervale de trei până la cinci zile. În cazul Dunării, autoritățile au extins estimările până la șapte zile și au realizat inclusiv scenarii pentru următoarele două săptămâni.

Concluzia este însă una prudentă: perioada următoare va rămâne extrem de dificilă din perspectiva deficitului de precipitații și a nivelurilor Dunării.

O vulnerabilitate strategică pentru sistemul energetic

Eventuala oprire a centralei de la Cernavodă readuce în prim-plan o vulnerabilitate mai puțin vizibilă a infrastructurii energetice: dependența unor capacități strategice de condițiile hidrologice.

Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de producție de energie electrică din România, iar reducerea temporară a producției nucleare trebuie compensată prin celelalte capacități disponibile și, dacă este necesar, prin importuri.

Criza actuală demonstrează, totodată, că efectele schimbărilor hidrologice nu se limitează la agricultură, alimentarea cu apă sau navigație. Deficitul de apă poate deveni o problemă directă de securitate energetică, atunci când nivelurile Dunării ajung sub pragurile necesare funcționării infrastructurii critice.

Pentru moment, datele disponibile indică faptul că oprirea Cernavodă nu mai poate fi evitată. Miza intervențiilor autorităților se mută astfel către limitarea efectelor și, ulterior, către reducerea perioadei în care centrala va rămâne indisponibilă.

Într-un scenariu în care Dunărea continuă să scadă, următoarele zile vor fi decisive atât pentru Cernavodă, cât și pentru echilibrul sistemului energetic național.