România se pregătește pentru intrări semnificative de fonduri europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atât din cererea de plată 4, cât și din cea de plată 3, a declarat, marți, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul conferinței News.ro – ROINVEST – Ediția a VI-a.
Potrivit ministrului, cererea de plată 4 urmează să fie depusă în jurul datei de 15 decembrie, imediat după ce se va pronunța Curtea Constituțională asupra deciziei privind taxa pe poluare, care face parte din această cerere. „Restul documentelor sunt deja pregătite și ne așteptăm ca, în februarie, România să înregistreze intrarea unui grant de aproximativ 2,62 miliarde de euro”, a precizat Pîslaru.
În ceea ce privește cererea de plată 3, ministrul a menționat că se așteaptă intrarea a cel puțin 500 de milioane de euro din suma de 860 milioane euro suspendată, care a fost deja aprobată anterior, însă cu anumite rezerve. Pîslaru a explicat că autoritățile încearcă să maximizeze recuperarea sumelor, inclusiv prin argumentarea unor jaloane legate de pensii, astfel încât voința României să fie considerată respectată în termenul stabilit.
„Luând în calcul atât plățile efectuate recent pe coeziune, cât și plățile anticipate prin PNRR în ianuarie-februarie, nu există riscul unei crize financiare”, a subliniat ministrul.
2026 – anul PNRR și al investițiilor finale
Dragoș Pîslaru a punctat că anul 2026 va fi unul crucial pentru PNRR, planul european urmând să se încheie pe 31 august, astfel că toate investițiile trebuie finalizate până la această dată. România are de gestionat aproximativ 10 miliarde de euro alocați prin PNRR, iar estimările ministerului indică intrarea totală a circa 15 miliarde de euro în țară, dacă se includ toate cererile de plată și fondurile coeziune.
„Primul obiectiv este ca aceste fonduri să fie utilizate eficient, pe proiectele existente, fără a fi necesar un plan de relansare adițional. Astfel, cheltuielile europene și cele naționale sunt corelate pentru a menaja bugetul de stat și a evita recesiunea economică”, a explicat ministrul.
Simplificarea și monitorizarea PNRR
Pîslaru a evidențiat că versiunea PNRR este acum finalizată, fără revizuiri ulterioare, iar planul de implementare este clar stabilit, cu jaloane simplificate și 3 cereri de plată rămase. Ministerul a centralizat portofoliile proiectelor de la ministerele de linie într-o bază de date publică, ce conține peste 21.000 de proiecte, permițând monitorizarea acestora în timp real.
„Am transformat un PNRR aflat anterior în beznă, delegat ministerelor, într-un exercițiu național în care întreaga societate se mobilizează pentru implementare. Monitorizarea la fața locului devine posibilă și va acoperi majoritatea proiectelor, nu doar spitale sau autostrăzi”, a adăugat Pîslaru.
Aceste măsuri, a concluzionat ministrul, garantează că fondurile europene vor fi utilizate eficient și complet până la finalul PNRR, contribuind semnificativ la redresarea economică a României.
