Național
CHIMCOMPLEX va investi 490 de milioane de lei în construirea unei fabrici de răşini sintetice în Oneşti
Chimcomplex, condus de Ştefan Vuza, unul dintre cei mai influenți antreprenori din industria locală și cunoscut pentru critica sa la adresa politicilor guvernamentale, a fost neașteptat inclus pe lista celor 8 companii care primesc sprijin financiar din partea Ministerului Economiei, în ciuda faptului că inițial nu se regăsea pe lista din aprilie
Compania va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 192 de milioane de lei pentru a construi o unitate de producție la Onești, în cadrul unei investiții totale estimate la 490 de milioane de lei, conform declarațiilor oficiale ale companiei.
Ştefan Vuza a declarat pentru ZF că proiectul denumit „înfiinţarea unei unităţi noi sustenabile de producţie de răşini epoxidice pe bază de sinteză epiclohidrină în cadrul Chimcomplex SA Borzeşti” își propune să asigure independența totală a României de importurile de chimicale prin producția locală de rășini epoxidice. Obiectivul principal este de a reduce la zero importurile de rășini și epiclohidrină, contribuind semnificativ la securitatea și autonomia țării în acest domeniu.
Acest proiect, estimat a fi cea mai mare investiție din Onești din ultimii 15 ani, este prognozat să creeze 123 de locuri noi de muncă, consolidând astfel dezvoltarea economică a regiunii
Oficialii companiei au subliniat că investiția va facilita și alte fabricații și integrări de procese tehnologice în amonte și în aval, fiind aliniată strategiilor de dezvoltare integrate ale platformei industriale din Onești. De asemenea, se preconizează că va permite integrarea hidrogenului verde și a energiilor de înaltă eficiență produse la Onești.
În contextul solicitărilor recente ale industriei chimice pentru materii prime durabile, procese eficiente, sisteme integrate de gestionare a deșeurilor și valorificarea subproduselor, proiectul propus de fabricare a rășinilor epoxidice vizează o abordare circulară cu un portofoliu de tehnologii. Acest lanț tehnologic cuprinde rafinarea glicerinei brute pentru producerea de glicerină de înaltă calitate, producția de epiclohidrină bazată pe glicerină și producția de rășini epoxidice din epiclohidrină și diverse substanțe chimice, contribuind astfel la reducerea importurilor de produse chimice valorificate în România.
Această investiție este prevăzută să contribuie la reducerea dependenței Uniunii Europene de chimicale importate din China, estimându-se o diminuare anuală de peste 20.000 de tone la rășini și încă 11.000 de tone la epiclohidrină, conform declarațiilor sale.
Conform comunicatului emis de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) pe 18 decembrie, cele 8 companii din industria prelucrătoare, care au fost considerate eligibile pentru obținerea sprijinului financiar în cadrul schemei de ajutor de stat stipulate prin HG 959/2022, au semnat contractele la sediul ministerului. Chimcomplex a fost adăugată pe lista celor opt firme selectate, în timp ce Eco Wind Power (deținută de Dorinel Umbrărescu, Mirela Umbrărescu și Alexandru și Petru Umbrărescu), specializată în tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase, a fost eliminată din această listă. Conform datelor de la mfinante.ro, Eco Wind Power a înregistrat anul trecut afaceri de 404.000 lei și un profit net de 170.900 lei.
Chimcomplex reprezintă una dintre cele mai recunoscute companii controlate de Ştefan Vuza, care deține un pachet majoritar de acțiuni la combinatul chimic. Într-o perioadă de 30 de ani, el a reușit să dezvolte un grup industrial format din 27 de fabrici și combinate, având în total 3.200 de angajați. Din grupul Serviciile Comerciale Române (S.C.R) s-a desprins în 2018 grupul Compania Română de Chimie (C.R.C).
Conform declarațiilor oficiale din comunicatul Ministerului Economiei, beneficiarii fondurilor de sprijin au obligația de a prezenta dovada cofinanțării și de a începe investiția în termen de șase luni de la semnarea acordurilor de finanțare. Aceasta înseamnă că plățile acordate în cadrul finanțării se vor efectua în funcție de cheltuielile efectuate de către beneficiari pe durata realizării investiției.
Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este o schemă multianuală de granturi de la bugetul de stat, destinată investițiilor inițiale ale companiilor din industria prelucrătoare, în valoare totală de 300 de milioane de euro. Aceste ajutoare vizează sprijinirea investițiilor inițiale sau a unei noi activități economice, iar costurile eligibile includ investițiile în active corporale și necorporale, costurile salariale estimate ca rezultat al creării de noi locuri de muncă în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani sau o combinație a acestora.
În sesiunea dintre 01 noiembrie 2022 și 16 decembrie 2022, au aplicat 97 de companii, dintre care 8 au fost selectate pentru a primi sprijinul, în conformitate cu bugetul disponibil. Clasamentul final al beneficiarilor a fost publicat în luna aprilie 2023 pe site-ul MEAT, iar cele 8 companii au semnat contractele de finanțare în data de 18 decembrie, conform informațiilor din comunicatul Ministerului Economiei.
Companiile din industria prelucrătoare care vor beneficia de ajutorul de stat sunt Non-Woven Global Sr, Eco Partnersheep Insulation, Alex Melcovich BH, Ecobac Sal, Hi-Q Solutions Invest, Feruccio Com, Andreas Ro Construct și Chimcomplex.
Rezultatele anunțate inițial în aprilie de către Ministerul Economiei au fost contestate de liderii din industria românească, care au criticat includerea unor firme cu afaceri modeste de doar 1.000 de euro pe an în proiecte de investiții masive de până la 80 de milioane de euro. Ministerul Economiei a implementat schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare din România, cu un buget total de 300 de milioane de euro pentru anii 2022 și 2023.
Până la data de 16 decembrie 2022, companiile au avut posibilitatea să aplice pentru schema de ajutor de stat destinată industriei prelucrătoare, în vederea investițiilor în producția locală. Lista publicată în aprilie nu includea companii cu mii de angajați, cum ar fi Liberty Galați sau Chimcomplex (care acum fac parte din listă).
În total, 21 de companii au atins punctajul maxim, dar rentabilitatea cifrei de afaceri, adică raportul dintre profit și cifra de afaceri, a reprezentat criteriul de departajare. Astfel, au fost situații în care companii din industria prelucrătoare, având o marjă de profit similară cu cea a pieței, nu au primit finanțare, în timp ce alte companii care au raportat un profit reprezentând 80% din cifra de afaceri au obținut finanțarea necesară.
