CNSP estimează o creștere medie anuală de 0,1% a resurselor energetice în perioada 2024-2027

Resursele energetice vor înregistra o creștere medie anuală de 0,1% în perioada 2024-2027, conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Deși se preconizează o scădere inițială, investițiile în surse regenerabile și gaze naturale vor impulsiona creșterea în a doua parte a perioadei.

Prognoze detaliate pentru fiecare an

Pentru 2024, se estimează o scădere de 1,4%, la 41,581 milioane tone echivalent petrol (tep). În 2025, se așteaptă o creștere de 0,1%, la 41,614 milioane tep, iar pentru 2026, o creștere de 1%, la 42,022 milioane tep. În 2027, prognoza indică o creștere de 0,7%, ajungând la 42,304 milioane tep.

Producția internă de energie primară

La nivelul producției interne de energie primară, dinamica estimată este negativă, cu excepția anului 2027, când se prevede o ușoară redresare sub pragul de 1%. Pe întregul orizont de prognoză, se estimează un ritm mediu anual de -0,5%, datorat în principal scăderii producției de cărbune și țiței.

Producția de energie primară este estimată la 31,535 milioane tep în 2024 (minus 2,3%), 21,465 milioane tep în 2025 (minus 0,3%), 21,430 milioane tep în 2026 (minus 0,2%) și 21,624 milioane tep în 2027 (plus 0,9%).

Energie electrică și surse regenerabile

În producția de energie electrică primară, energia din surse regenerabile va crește în medie cu 2,7% pe an între 2024 și 2027, susținută de noi investiții în hidrocentrale, cum ar fi Cornetu Avrig, Surduc-Siriu și Siret Cosmești-Movileni.

Producția de gaze naturale, țiței și energie nucleară

Se preconizează creșteri și pentru producția de gaze naturale, cu o dinamică mai lentă în 2024, dar accelerând până la 3,4% în 2027. Randamentul transformării gazelor naturale în energie electrică este așteptat să se îmbunătățească datorită unor noi grupuri energetice cu turbină cu ciclu combinat, cum ar fi proiectul de la Ișalnița.

„Pentru randamentul transformării gazelor naturale în energie electrică s-a presupus o uşoară îmbunătăţire, ca urmare a intrării în exploatare a unor grupuri energetice noi, cu turbină cu ciclu combinat (ca de exemplu proiectul de la Işalniţa)”, se menţionează în nota prognozei.

Pentru producția de țiței, se anticipează o scădere anuală de aproximativ 2,2%, în timp ce producția de energie nucleară va rămâne constantă până după 2027.

În acelaşi timp, producţia de energie nucleară a fost menţinută constantă pe tot intervalul de prognoză, creşterile capacităţilor de producţie urmând a se realiza după anul 2027.

Importuri și consumul intern

Importul de resurse de energie primară va relua trendul ascendent după o scădere estimată în 2023-2024. În 2024, importurile vor scădea cu 0,5% (la 15,486 milioane tep), dar vor crește în 2025 la 15,59 milioane tep (plus 0,7 milioane tep), cu 2,8% în 2026 (la 16,633 milioane tep) și cu 0,5% în 2027 (la 16,12 milioane tep).

Anul trecut, importul de gaze naturale a înregistrat o scădere de 6,2%, ajungând la 2,152 milioane tep, în timp ce exporturile aproape s-au dublat faţă de 2022, situându-se la circa 1,5 milioane tep, ceea ce înseamnă că peste 70% din importurile de gaze au reprezentat tranzit al gazelor naturale către ţări partenere, se subliniază în Nota prognozei.

Consumul intern ar urma să crească în 2024 cu 3,8%, după o scădere de 2,3% în 2023, urmând ca în perioada 2025 – 2027 să se înregistreze o majorare cu un ritm mediu anual de 0,9%, mai accentuat în ultimul an de prognoză, contribuţia cea mai importantă la creşterea consumului revenind industriei, pe măsură ce ramurile mari consumatoare (alimentară, metalurgie, construcţii metalice) îşi vor intensifica avansul.

Conform metodologiei de calcul care stă la baza prognozei, producţia de energie din termocentrale pe bază de gaze naturale va fi utilizată în continuare ca o supapă de echilibru pentru întregul set de resurse de energie electrică.

„În momentul de faţă există capacităţi de producţie pentru energia electrică pe bază de gaze naturale ce pot fi puse în funcţiune pe termen scurt sau mediu, ca de exemplu termocentrala de la Iernut, scenariul de prognoză luând în calcul accesul la investiţie începând cu anul 2025”, subliniază sursa citată.

CNSP precizează că aceste resurse sunt destinate să asigure consumul intern și să susțină activitatea industrială, în special în ramuri precum chimia și metalurgia, precum și exporturile.

„Aceste resurse sunt proiectate în vederea asigurării consumului intern în condiţiile îmbunătăţirii activităţii în industrie (în ramuri precum chimie şi metalurgie) şi al exportului”, precizează CNSP.