Miercuri, Comisia Europeană a făcut publică cea mai dură critică la adresa României din ultimii ani, exprimându-și îngrijorarea față de lipsa de progres în implementarea reformelor structurale și fiscale
Raportul Comisiei a recomandat oficial Consiliului Uniunii Europene să adopte o concluzie oficială potrivit căreia „România nu a luat măsuri eficiente” în răspuns la recomandarea anterioară de a reduce deficitul bugetar.
Această recomandare, dacă va fi adoptată de Consiliul UE printr-o majoritate calificată a statelor membre, ar putea duce la o serie de consecințe serioase pentru România, inclusiv înghețarea parțială a fondurilor europene destinate țării începând cu anul 2025. Mateusz Szczurek, fost ministru de Finanțe al Poloniei, a subliniat că, deși suma exactă a fondurilor afectate poate să fie relativ mică, impactul psihologic și economic al unei astfel de decizii ar putea fi considerabil, determinând creșterea costurilor de finanțare pentru statul român.
Într-o analiză aprofundată, experți europeni au clarificat că o decizie a Consiliului UE de a constata lipsa de măsuri eficiente nu impune automat înghețarea fondurilor, dar reprezintă un avertisment serios și public pentru România să accelereze reformele și să îmbunătățească guvernanța economică.
Pe lângă critica privind deficitul bugetar, Comisia Europeană a subliniat și întârzierea semnificativă în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Executivul european a evidențiat că, până în septembrie 2023, România a finalizat doar o mică parte din obiectivele propuse în PNRR, cu multiple cereri de plată întârziate din cauza problemelor administrative și a lipsei de implicare din partea autorităților naționale.
Recomandările oficiale ale Comisiei Europene pentru România includ necesitatea urgentă de a adopta măsuri fiscale stricte pentru a acoperi deficitul bugetar, estimat la 6,9% din PIB pentru anul 2024, mult peste ținta guvernamentală de 4,9%. De asemenea, România este îndemnată să accelereze implementarea programelor PNRR și a reformelor structurale promise, pentru a garanta că toate angajamentele vor fi îndeplinite până la sfârșitul perioadei de implementare, în 2026.
În concluzie, presiunea crescută a Uniunii Europene asupra României reflectă un climat de austeritate fiscală și de responsabilitate guvernamentală intensificată în rândul statelor membre, subliniind necesitatea unei acțiuni decisive și rapide din partea autorităților române pentru a evita consecințe financiare și economice negative pe termen lung.