Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, trage un semnal de alarmă în privința aglomerării nejustificate a unităților de primiri urgențe (UPU). Potrivit acestuia, aproximativ 15% dintre pacienții care se prezintă la Urgențe nu au, în realitate, probleme medicale care să necesite intervenții de urgență.
Arafat avertizează că fenomenul riscă să afecteze capacitatea reală de reacție a sistemului medical în fața cazurilor grave. În plus, el atrage atenția asupra unui posibil val de persoane care, deși nu plătesc contribuțiile la sănătate, ar putea încerca să acceseze gratuit serviciile medicale de urgență, apelând la pretexte care nu justifică din punct de vedere medical internarea sau tratamentul imediat.
Întrebat despre posibila creștere a numărului de pacienți care nu contribuie la sistemul de asigurări de sănătate (CASS), dar ar putea încerca să beneficieze gratuit de tratamente în regim de urgență, Arafat a explicat că problema trebuie analizată mai nuanțat. El a subliniat că multe dintre aceste cazuri — care nu reprezintă urgențe reale — ar putea fi tratate mai eficient prin alte forme de asistență medicală, cum ar fi medicina de familie sau centrele de permanență.
„Ar trebui să fie invers. Anumite aspecte care nu țin de urgență, și care sunt în jur de 15%, ar fi mai ușor să le rezolvăm”, spune Raed Arafat.
„Din statistica triajului serviciilor de urgență, cam 15% sunt cazurile care nu sunt efectiv de urgență, dar acestea nu consumă mult (timp): stau și așteaptă, iar ei sunt nemulțumiți că așteaptă, deși se știe de la triaj că nu e problemă gravă”, a explicat Arafat pentru Digi24.
Românii care se prezintă și așteaptă, plângându-se ulterior că au stat prea mult, deși situația lor nu este o urgență medicală.
În cadrul discuției, șeful DSU a atras atenția asupra riscului ca unele persoane care nu mai plătesc contribuția la sănătate să ajungă la UPU și pentru afecțiuni minore, ceea ce poate duce la o presiune suplimentară asupra sistemului de urgență. El a menționat că, conform datelor din triaj, 15% dintre cazuri nu reprezintă urgențe reale, dar aceste situații nu implică un consum semnificativ de resurse — pacienții așteaptă, însă devin nemulțumiți din cauza timpului de așteptare, chiar dacă triajul a arătat că nu sunt cazuri grave.
La UPU nu pot să-i pretind bolnavului să-și facă singur triajul – trebuie să-l vadă cineva și să spună că nu e urgență, să-și asume medicul asta. Să-i spună că nu e urgență și să meargă la ambulatoriu”, a indicat șeful DSU.
Extinderea programului ambulatoriilor ar putea reduce din numărul cazurilor care ajung la UPU.
Arafat a precizat că, dacă Ministerul Sănătății va pune în aplicare planul de extindere a programului ambulatoriilor, acest lucru ar putea contribui într-o anumită măsură la scăderea numărului de prezentări la unitățile de primiri urgențe.
El a subliniat că pacientului nu i se poate cere să își evalueze singur gravitatea stării sale la UPU și că doar un medic poate face triajul și poate decide dacă nu este o urgență, îndrumând persoana către un serviciu ambulatoriu.
În final, Raed Arafat a clasificat pacienții care se prezintă la UPU fără să aibă o urgență medicală în două mari categorii:
- cei care au afecțiuni minore, precum o tăietură superficială sau febră, dar sunt stabili — și care pot aștepta
- care se plâng frecvent de durata așteptării, aceștia fiind, de cele mai multe ori, aparținătorii pacienților.
„E cel care are o tăietură, dar nu e urgență: atunci e posibil să aștepți. Dacă cineva are febră, dar e stabil, poate să aștepte, până e preluat.
Apoi, mai avem categorie celor care se plâng că durează – aceștia sunt în special aparținătorii celor care sosesc la urgențe”, a încheiat Raed Arafat.
