Consiliul Fiscal: ajutorul României pentru Ucraina și Moldova nu explică deficitul bugetar record

Sprijinul militar, umanitar și financiar acordat de România Ucrainei, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, se ridică la aproximativ 1,5 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB-ul anului 2021, potrivit unui răspuns al Consiliului Fiscal adresat europarlamentarului Gheorghe Piperea.

Consiliul Fiscal subliniază că structura bugetului României nu include o secțiune explicită pentru asistență internațională, iar detaliile precise privind sprijinul acordat Ucrainei sunt secretizate prin decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ). Totodată, o notă de informare a Parlamentului European, bazată pe datele AMECO și ale Institutului de Economie Mondială de la Kiel, confirmă că ajutorul României pentru Ucraina s-a situat la circa 1,5 miliarde de euro, adică aproximativ 0,2% din PIB în fiecare an.

Dezinformările online și realitatea ajutorului internațional

În ultimele luni, în mediul online au apărut informații false conform cărora deficitul bugetar record ar fi cauzat de sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova. Europarlamentarul Gheorghe Piperea a cerut Consiliului Fiscal să analizeze impactul acestor ajutoare asupra deficitului bugetar, menționând declarațiile eronate ale fostului premier Marcel Ciolacu din septembrie 2023.

La acea dată, Ciolacu afirma că ținta de deficit de 4,4% din PIB pentru 2023 nu ar putea fi atinsă din cauza ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, invocând un presupus sprijin de 3,5% din PIB pentru Ucraina. În realitate, această cifră nu reflecta valoarea ajutorului acordat, ci efectele negative indirecte ale războiului din regiune asupra economiei României, estimate ulterior și de Banca Națională a României.

Calculul simplu arată că 3,5% din PIB-ul României din 2024 ar însemna peste 10 miliarde de euro, sumă mult peste realitatea ajutorului acordat, care a fost preponderent umanitar și militar, România situându-se în continuare printre țările cu sprijin relativ modest pentru Ucraina, cu excepția sistemului Patriot donat în 2024.

Cauzele reale ale deficitului bugetar

Analizele Consiliului Fiscal arată că derapajul bugetar semnificativ din ultimii ani nu este generat de ajutoarele internaționale, ci de politicile economice interne: programări financiare inadecvate, decizii suboptime de politică fiscal-bugetară și ignorarea creșterii veniturilor fiscale.

Consiliul subliniază diferența între impactul bugetar al ajutoarelor externe și efectele războiului din Ucraina asupra economiei europene: inflație, încetinirea creșterii economice, creșterea prețurilor la energie, dereglarea pieței de cereale și perturbări financiare.

România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020, în urma unui deficit de peste 4,3% din PIB în 2019, cel mai mare din UE la acel moment.

În ceea ce privește deficitul record din anul electoral 2024, de 9,3% din PIB, Consiliul Fiscal explică că acesta a fost generat în principal de majorările discreționare de salarii din sectorul public, indexarea și recalcularea pensiilor, precum și de schema de compensare a prețurilor la energie.

Concluzie

Datele oficiale demonstrează că ajutoarele României pentru Ucraina și Republica Moldova nu constituie o povară semnificativă pentru bugetul național. Principalele cauze ale deficitului bugetar sunt interne și țin de gestionarea fiscal-bugetară, iar oprirea sprijinului internațional nu ar avea impact major asupra deficitului și nu ar elimina necesitatea majorării veniturilor fiscale.