Corecția bugetară | Impactul estimat al măsurilor fiscale și al reducerilor de cheltuieli asupra deficitului României

Economiștii de la Romanian Economic Monitor, grup de cercetare afiliat Universității Babeș-Bolyai (UBB), au analizat primul pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul României, arătând cum este împărțită povara corecției bugetare programate pentru perioada 2025–2026.

Studiul folosește date oficiale de la Ministerul Finanțelor și Consiliul Fiscal și oferă estimări detaliate privind impactul asupra deficitului și distribuția măsurilor între sectorul public, privat și cetățeni.

1. Contextul deficitului și obiectivele Guvernului

România a înregistrat deficite bugetare persistente în ultimii ani, mult peste pragul de 3% din PIB recomandat de Comisia Europeană. În 2024, deficitul a fost de -8,65% (pe metodologia ESA, -9,3%), iar pentru 2025 este estimat la -8,04%.

Obiectivul final al Guvernului și al acordului cu Comisia Europeană este reducerea deficitului la -3% din PIB până în 2030.

2. Pachetul 1: Stabilizarea pe traiectoria de reducere

Pachetul 1, deja legiferat, a reușit să repună deficitul pe o traiectorie de reducere graduală, fără a aduce însă o corecție majoră. Măsurile fiscale adoptate până acum vor aduce la buget 41 miliarde lei: 11 miliarde lei în 2025 și 30 miliarde lei în 2026.

Economiștii de la Romanian Economic Monitor subliniază că impactul primului pachet se va resimți mai pronunțat în 2026, când se estimează o reducere a deficitului cu 3,35% din PIB.

3. Distribuția corecției bugetare între sectoare

Sectorul privat:

• Taxarea mai mare a băncilor (cifra de afaceri dublată la 4%)

• Menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri la companii

• Creșteri de impozit pe dividende și profit

Sectorul public:

• Limitarea sporurilor și a voucherelor de vacanță

• Reducerea cheltuielilor în educație

• Înghețarea salariilor bugetarilor (0,4% din PIB) și reducerea posturilor în administrația publică (plan blocat în coaliție)

Consumatori și pensionari:

• Creșterea TVA și a accizelor

• Introducerea CASS pe pensiile de peste 3.000 lei și pentru categorii anterior exceptate

• Creșterea taxei de drum și înghețarea pensiilor (0,8% din PIB)

4. Impactul estimat asupra deficitului

Conform estimărilor Consiliului Fiscal:

• 2025: Pachetul 1 ar putea reduce deficitul la -8,04% din PIB, cu venituri suplimentare de 0,51% din PIB (majorări TVA, accize, taxe pe pensii și profit). Reducerile de cheltuieli contribuie cu doar 0,10% din PIB.

• 2026: Implementarea măsurilor suplimentare va aduce 1,77% din PIB prin venituri și 1,58% din PIB prin reduceri de cheltuieli, ducând deficitul estimat la -5,3% din PIB. Agențiile de rating, însă, estimează un nivel mai ridicat, de -6,4%, reflectând neîncrederea în implementarea efectivă a măsurilor.

5. Rolul Pachetului 2

Pachetul 2 va avea rolul de a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB. Acesta va include:

• Reformele structurale pentru colectarea mai eficientă a taxelor și reducerea evaziunii fiscale

• Măsuri pentru funcționarea mai eficientă a sectorului public (inclusiv sănătate, companii de stat și autorități autonome)

• Posibile vânzări de participații la companii de stat profitabile

• Ajustări fiscale suplimentare, precum majorarea TVA pentru domeniul HoReCa de la 11% la 21%, dacă încasările nu ating estimările

6. Provocări și tensiuni

Implementarea acestor măsuri este influențată de:

• Tensiuni sociale legate de povara ajustărilor asupra consumatorilor și pensionarilor

• Blocaje politice în coaliția de guvernare, care afectează reforma administrației și prioritizarea cheltuielilor de investiții

Concluzie

Corecția bugetară a României este un proces gradual, în care pachetul 1 a stabilizat traiectoria de reducere a deficitului, iar marea corecție va avea loc în 2026, prin majorări de taxe și înghețarea cheltuielilor publice. Succesul final depinde de implementarea eficientă a reformelor structurale din Pachetul 2 și de capacitatea Guvernului de a gestiona tensiunile sociale și politice asociate ajustărilor.