Economia României a crescut cu doar 0,8% în 2024, sub estimările inițiale. Investițiile au fost mai scăzute decât se preconiza, iar consumul intern a fost susținut de un deficit bugetar mare. Pentru 2025, prognoza de creștere rămâne modestă, sub 2%, în condițiile unor tensiuni comerciale internaționale
Conform analizei profit.ro, economia României a evoluat mai slab în 2024 decât arătau estimările inițiale ale Institutului Național de Statistică (INS). Investițiile s-au dovedit a fi chiar mai slabe decât se credea, în timp ce consumul intern a crescut puternic, alimentat de un deficit bugetar masiv. Creșterea PIB a fost revizuită la doar 0,8%, față de 0,9% cât se estima în martie.
În trimestrul al patrulea, ritmul anual de creștere economică (comparativ cu T4 2023) a fost ajustat în scădere cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 0,5%, atât în varianta brută, cât și în cea ajustată sezonier. Față de trimestrul anterior, avansul PIB a fost redus de la 0,8% la 0,6%.
Revizuirea contribuțiilor sectoriale arată o imagine și mai slabă decât cea inițială:
-
Agricultura a avut o influență negativă mai mică decât se estima (-0,2% față de -0,4%);
-
Contribuția impozitelor nete pe produs a scăzut de la 0,9% la 0,7%;
-
Comerțul – cel mai important sector în formarea PIB – a contribuit cu doar 0,3%, în scădere de la 0,4%.
De remarcat că sectorul de spectacole și activități recreative a ajuns să aibă o pondere similară cu agricultura în formarea PIB (3,1%) și o contribuție la creștere de 0,2%.
Consumului intern i-a revenit un rol dominant, cu o contribuție de 3,8% la creșterea economică, față de 3,2% în calculele anterioare. Însă acest avans a fost parțial anulat de importurile în creștere, ceea ce a dus la o contribuție negativă a exportului net, de -2,9%.
Investițiile (formarea brută de capital fix) au fost revizuite în jos, de la -0,4% la -0,9%, semn că mediul investițional a fost și mai slab decât estimările inițiale.
Produsul Intern Brut pentru anul trecut s-a cifrat la 1.760 miliarde de lei – cu 6 miliarde sub estimarea precedentă. Astfel, deficitul bugetar de 152,7 miliarde lei a reprezentat 8,7% din PIB, mult peste ținta guvernamentală de 4%.
Cu toate că economia a beneficiat de stimulente masive prin creșterea datoriei publice, efectul acestor măsuri a fost modest în termeni de creștere economică reală.
Pentru 2025, analiștii anticipează o ușoară accelerare, dar estimările rămân modeste, majoritatea sub pragul de 2%. Mai mult, previziunile au fost revizuite în scădere în ultimele luni, iar tensiunile comerciale internaționale pun și ele presiune. De exemplu, Erste Bank a redus prognoza de creștere a României de la 2% la 1,8% pentru 2025 și de la 3,4% la 3,1% pentru 2026, luând în calcul introducerea unor tarife vamale de 10% de către SUA pentru importurile din Europa (mai blânde decât cele 20% anunțate inițial).
Deși ținta pentru deficitul bugetar din 2025 este de 7% din PIB, execuția bugetară pe primele luni nu este încurajatoare – deficitul pe ianuarie-februarie fiind deja aproape de 1,6% din PIB-ul estimat.
