Criza energetică readuce în prim-plan vulnerabilitățile sistemului: Radu Miruță acuză ani de decizii greșite, în timp ce autoritățile încearcă să mențină în funcțiune Cernavodă

Situația critică generată de scăderea accentuată a debitului Dunării deschide o dezbatere amplă privind reziliența sistemului energetic românesc

În timp ce autoritățile au mobilizat resurse fără precedent pentru a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nucleare Cernavodă, fostul ministru al Energiei, Radu Miruță, susține că actuala criză nu este doar efectul secetei extreme, ci rezultatul unor decizii strategice greșite luate de-a lungul ultimilor ani.

Declarațiile vin într-un context în care Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pentru luna august, ca urmare a reducerii producției de energie provocate de seceta severă și de nivelurile istorice scăzute ale Dunării.

Radu Miruță: „România a închis capacități de producție fără să construiască altele”

Într-o intervenție la Euronews, fostul ministru al Energiei a afirmat că actuala situație reprezintă consecința unei politici energetice dezechilibrate, în care capacitățile de producție au fost eliminate înainte ca noi investiții să devină operaționale.

„Situația este complicată, dar nu a apărut întâmplător. Este consecința unei gestionări proaste a echilibrului dintre producție și consumul de energie electrică”, a declarat Miruță.

Acesta a susținut că România a închis într-un ritm accelerat centrale energetice, în special pe bază de cărbune, fără a pune în funcțiune suficiente capacități noi care să compenseze pierderea de producție.

Potrivit fostului ministru, nici Comisia Europeană și nici angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu au impus închiderea centralelor înainte ca alternativele să fie disponibile.

Critici la adresa fostelor guvernări

Radu Miruță a criticat în mod special reprezentanții PSD, acuzând că formațiunea a gestionat ani la rând portofoliul Energiei și că responsabilitatea pentru vulnerabilitățile actuale aparține inclusiv deciziilor luate în acea perioadă.

În opinia sa, este incorect ca actuala criză să fie explicată exclusiv prin seceta extremă, în condițiile în care sistemul energetic ar fi trebuit să fie pregătit pentru astfel de scenarii.

Intervenție fără precedent pentru protejarea Centralei Nucleare Cernavodă

În paralel cu dezbaterea politică, autoritățile desfășoară una dintre cele mai complexe operațiuni hidrotehnice și militare din ultimii ani pentru menținerea funcționării Centralei Nucleare Cernavodă.

Peste 100 de militari ai Ministerului Apărării Naționale au intervenit în zona brațului Bala pentru a devia debitul apei către brațul Dunărea Veche, care alimentează sistemul de răcire al centralei.

Operațiunea a inclus teste cu încărcături explozive controlate, însă primele intervenții nu au reușit dislocarea formațiunii stâncoase Pârjoaia, considerată principalul obstacol în redirecționarea debitului.

Potrivit conducerii Forțelor Navale, lucrările vor continua, iar autoritățile estimează că misiunea ar putea fi finalizată în următoarele zile.

Debitul Dunării continuă să scadă

Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că situația hidrologică rămâne critică.

La intrarea Dunării în România, debitul a ajuns la aproximativ 1.590 metri cubi pe secundă, cu prognoze care indică o scădere spre 1.450 metri cubi pe secundă până la 7 august.

Această evoluție determină reducerea zilnică a nivelului apei în zona prizei de alimentare a Centralei Nucleare Cernavodă cu aproximativ 2–3 centimetri, ceea ce limitează considerabil marja de funcționare în condiții normale.

Specialiștii atrag atenția că precipitațiile înregistrate recent în Austria vor avea un efect pozitiv asupra debitului Dunării, însă unda de viitură va ajunge în România abia peste aproximativ două săptămâni.

Miza economică: securitatea energetică a României

Contextul este cu atât mai sensibil cu cât Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă este deja oprită, ceea ce a redus producția internă de energie cu aproximativ 10%.

În eventualitatea în care și Unitatea 2 ar trebui oprită din lipsa apei necesare răcirii instalațiilor, România ar pierde una dintre cele mai importante surse stabile de producție a energiei electrice, într-o perioadă caracterizată de consum ridicat și temperaturi extreme.

Din perspectivă economică, această situație evidențiază necesitatea accelerării investițiilor în noi capacități de producție, dezvoltării infrastructurii energetice și consolidării securității energetice naționale. Criza actuală arată că fenomenele climatice extreme nu mai reprezintă excepții, ci trebuie integrate în planificarea strategică a sectorului energetic, alături de politici care să asigure echilibrul între tranziția verde și siguranța alimentării cu energie.