Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanțe, datoria guvernamentală calculată conform metodologiei UE a fost în februarie de 52,4% din PIB. Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, guvernul ar fi trebuit să anunțe un plan pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB și să oprească creșterea cheltuielilor bugetare atunci când datoria depășește pragul de 50% din PIB.
Din februarie până în prezent, nu a fost anunțat un astfel de plan, deși și în ianuarie datoria guvernamentală depășea 50% din PIB (50,02%).
Este foarte probabil că guvernul nu va prezenta un plan de reducere a datoriei, ci va încerca să gestioneze situația „din pix”.
Contribuțiile la creșterea datoriei guvernamentale
Datele Ministerului de Finanțe arată că guvernul condus de Marcel Ciolacu a preluat o datorie guvernamentală de 47,5% din PIB, care a continuat să crească în mod constant din decembrie 2023.
Din totalul datoriei de 841.292,3 milioane de lei, majoritatea (820.105 milioane de lei) este legată de administrația publică centrală, restul fiind în sarcina administrațiilor locale.
Datoria guvernamentală este în mare parte contractată în euro.
Creșterea substanțială a datoriei la începutul anului este rezultatul strategiei Ministerului de Finanțe de a împrumuta cea mai mare parte a finanțării necesare pentru întregul an în primele luni.
Planul de finanțare aprobat pentru 2024, în valoare de aproximativ 181 de miliarde de lei, a fost acoperit în proporție de 36% până la 29 februarie 2024.
Cum intenționează guvernul să gestioneze problema
Datoria guvernamentală a depășit pragul de 50% din PIB și în trecut, cel mai recent în ianuarie 2024, precum și în aprilie, mai și august 2023.
Cel mai plauzibil scenariu într-un an electoral este că guvernul va rezolva problema datoriei guvernamentale prin metode contabile.
Un prim semnal a venit în ianuarie, când Ministerul de Finanțe a raportat o datorie guvernamentală de 50,2% din PIB, care ulterior a fost revizuită la 49,9%.
Publicarea de către INS a PIB-ului pentru primul trimestru al anului 2024 ar putea duce la o scădere a indicatorului „ponderea datoriei guvernamentale în PIB”.
Premierul Marcel Ciolacu subliniază recent investițiile crescute, care, în teorie, ar trebui să conducă la o creștere a PIB-ului.
Ce ar trebui să facă guvernul dacă datoria guvernamentală depășește 50% din PIB
Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește anumite praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, impun măsuri obligatorii pentru guvern. Dacă datoria publică depășește 50% dar rămâne sub 55% din PIB:
- Guvernul trebuie să prezinte și să implementeze rapid un program de reducere a datoriei publice în PIB.
- Programul trebuie să includă măsuri precum înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public.
Conform legislației europene, statele membre trebuie să mențină un deficit sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60% din PIB.
