Datoria publică a României se apropie de pragul de 1.000 de miliarde de lei: cine este responsabil pentru dezechilibrul economic?

Datoria publică a României a ajuns, la finalul anului precedent, la 934 de miliarde de lei, echivalentul a 54% din PIB

Aceasta reprezintă mai mult de jumătate din producția anuală brută a țării, iar autoritățile par să nu aibă un plan clar pentru a gestiona situația. Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și Ministerul Economiei nu au oferit soluții concrete pentru reducerea poverii datoriei, care continuă să crească alarmant.

Pentru anul 2024, necesarul de acoperire a deficitului bugetar a fost de 150 de miliarde de lei, la care s-au adăugat plăți cu dobânzile de 36 de miliarde de lei și refinanțarea datoriilor ajunse la scadență. Acum, în 2025, se preconizează un necesar suplimentar de cel puțin 135 de miliarde de lei, ceea ce duce suma totală la 231 de miliarde de lei. Cu un deficit bugetar estimat la 7% din PIB, noul guvern condus de Marcel Ciolacu a promis reforme pentru stabilizarea situației economice, dar datoria publică continuă să se adâncească.

De la zero datorie la un pas de colaps economic

România avea o datorie publică de zero lei în ianuarie 1990, după ce regimul condus de Nicolae Ceaușescu a achitat integral toate obligațiile externe ale țării. Fostul lider comunist a insistat asupra eliminării datoriei, chiar și cu prețul unor sacrificii economice uriașe, cum ar fi raționalizarea hranei și limitarea accesului la resurse esențiale. La 31 martie 1989, Ceaușescu anunța finalizarea plății ultimei rate, de 137 de milioane de dolari, marcând astfel un moment unic în istoria economică a României.

Cu toate acestea, în cei 35 de ani care au urmat, guvernele postdecembriste au acumulat datorii de aproape 1.000 de miliarde de lei, punând o presiune uriașă pe bugetul de stat. Creșterea continuă a deficitului și a cheltuielilor publice ridică semne de întrebare asupra sustenabilității financiare a țării pe termen lung.

Ce soluții are Guvernul?

Confruntat cu o datorie care crește de la o zi la alta, Executivul este nevoit să ia măsuri rapide pentru a preveni o criză economică. Creșterea taxelor, reducerea cheltuielilor publice și atragerea de investiții străine sunt doar câteva dintre opțiunile disponibile. Rămâne de văzut dacă Guvernul Ciolacu va reuși să implementeze reforme eficiente sau dacă România va continua pe un traseu economic riscant, cu o datorie ce pare tot mai greu de gestionat.