Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis vineri să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, precum și dobânzile pentru facilitățile de creditare și de depozit la nivelurile de 7,5%, respectiv 5,5% pe an.
În paralel, s-au păstrat neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor. Această decizie era anticipată de analiști, care avertizau însă asupra riscurilor economice asociate incertitudinilor fiscale, așteptărilor privind creșterea taxelor și presiunilor inflaționiste generate de deprecierea leului.
Rata anuală a inflației a ajuns la 4,86% în martie, în scădere față de 5,02% în februarie, însă evoluția a fost sub așteptările BNR. Deși s-au ieftinit combustibilii și energia, efectul acestora a fost parțial anulat de creșterea accelerată a prețurilor alimentelor. În primul trimestru, rata inflației a coborât doar ușor față de finele anului trecut, afectată de scumpirile la energie, tarifele administrate și alimentele procesate. Inflația de bază CORE2 ajustat a continuat să scadă, dar într-un ritm mai lent, ajungând la 5,2% în martie, sub influența scăderii prețurilor importate și a unei baze de comparație favorabile, în timp ce costurile salariale și prețurile agroalimentare au continuat să pună presiune.
Pe plan economic, datele preliminare indică o stagnare în primul trimestru din 2025, contrar prognozei de creștere modestă. PIB-ul a înregistrat un avans anual de doar 0,2%, în scădere față de 0,5% în trimestrul anterior, în contextul unei dinamici eterogene la nivelul cererii interne și al sectoarelor majore. Vânzările cu amănuntul au încetinit, iar serviciile către populație s-au contractat în primele două luni ale anului. În schimb, construcțiile au înregistrat o revenire puternică, impulsionată în special de segmentul rezidențial și construcțiile inginerești.
Producția industrială a suferit însă o contracție marcată, iar dezechilibrul dintre exporturi și importuri s-a adâncit, alimentând astfel o creștere semnificativă a deficitului comercial și de cont curent față de anul anterior.
Pe piața muncii, efectivul de salariați a crescut în primele două luni din an, iar rata șomajului a scăzut față de nivelul mediu din semestrul al doilea din 2024. Salariul brut nominal a rămas în zona valorilor din două cifre, iar costul salarial unitar din industrie a crescut puternic, ajungând la 16,6%. Totuși, sondajele din aprilie relevă o diminuare a intențiilor de angajare și o reducere a deficitului de forță de muncă raportat de companii, ceea ce ar putea anticipa o încetinire a dinamicii de pe piața muncii.
Condițiile financiare au fost afectate de contextul electoral tensionat și de incertitudinile politice. După o perioadă de stabilitate în aprilie, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au crescut semnificativ după primul tur al alegerilor prezidențiale. De asemenea, leul s-a depreciat față de euro și dolar, în contextul unui apetit scăzut pentru risc și al consolidării dolarului pe piețele internaționale.
În ceea ce privește creditarea, creșterea anuală a împrumuturilor acordate sectorului privat a încetinit la 9,2% în martie, de la 9,4% în februarie, din cauza reducerii ritmului creditării companiilor. Această evoluție a fost parțial compensată de avansul creditelor în lei pentru locuințe. Ponderea împrumuturilor în lei în totalul creditului a ajuns la 70% în martie.
Ieșirile de capital au crescut semnificativ în ultima perioadă, sub influența instabilității politice și a incertitudinilor asociate contextului electoral. Aceste fluxuri au afectat lichiditatea din piața monetară și echilibrul dintre cerere și ofertă pe piața valutară, influențând inclusiv rezervele valutare și cursul de schimb.
Consiliul BNR a aprobat Raportul asupra inflației – mai 2025, document care prevede o traiectorie fluctuantă a inflației până în trimestrul al treilea, urmată de o scădere graduală timp de un an, însă pe un nivel mai ridicat decât cel prognozat anterior. Inflația ar urma să coboare sub limita superioară a intervalului țintă abia în primul trimestru din 2026, menținându-se apoi stabilă. Această evoluție ar fi susținută de efecte de bază favorabile, de scăderea prețurilor de import și de ajustarea în scădere a așteptărilor inflaționiste, în paralel cu manifestarea treptată a efectelor cererii agregate mai slabe.
Riscurile rămân ridicate, în special din cauza posibilelor creșteri ale prețurilor la energie și alimente, influențate de cotațiile materiilor prime și de măsurile comerciale adoptate de marile economii. În plus, politica fiscală rămâne o sursă majoră de incertitudine, în contextul execuției bugetare slabe și al necesității respectării angajamentelor de consolidare asumate față de Comisia Europeană. Fără un plan credibil de consolidare bugetară, riscurile legate de finanțarea economiei și echilibrele externe se pot accentua.
Absorbția fondurilor europene, în special din programul Next Generation EU, este considerată esențială pentru atenuarea efectelor negative ale consolidării fiscale și ale contextului geopolitic, dar și pentru continuarea reformelor structurale.
Pe plan extern, incertitudinile sunt amplificate de conflictul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și eventualele măsuri comerciale ale SUA, care pot afecta economia globală. Totodată, deciziile de politică monetară ale BCE, Fed și ale băncilor centrale regionale vor rămâne relevante.
BNR subliniază că monitorizează atent toate evoluțiile interne și internaționale și își reafirmă angajamentul de a acționa pentru menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, în paralel cu asigurarea stabilității financiare.
