Connect with us

De ce își închide ROMÂNIA toate TERMOCENTRALELE și MINELE de CĂRBUNE în plină CRIZĂ ENERGETICĂ?

ENERGIE e1658153479542 - Moldova Invest

Național

De ce își închide ROMÂNIA toate TERMOCENTRALELE și MINELE de CĂRBUNE în plină CRIZĂ ENERGETICĂ?

”Decarbonare”, ”decarbonizare” sau, potrivit ultimei variante de DOOM, ”decarbonificare”: un subiect care a ajuns parcă peste noapte în prim-plan. Iar întrebarea principală pe care o ridică este de ce, în plină criză a energiei, România renunță la o sursă de energie?

Am încercat să găsim răspunsuri împreună cu Eugenia Gusilov, directorul și fondator al Romania Energy Center (ROEC), primul think-tank din țara noastră specializat în studii pe energie.

Pe 1 iulie a apărut în Monitorul Oficial ordonanța de guvern privind decarbonizarea sectorului energetic. Acest act care prevede, practic, închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune (lignit + huilă) și minelor de cărbune din România până în 2032 a apărut însă în plină criză energetică, într-un moment când alte state – în frunte cu Germania – revin la această sursă de energie, oricât de poluantă ar fi. Pe de altă parte, adoptarea sa este o condiție pentru PNRR.

2030 a devenit 2032

Mai mult, ordonanța a fost practic modificată pe ultima sută de metri, după ce PSD a impus, chiar pe 29 iunie, două reguli: nu se închide nimic fără a se pune ceva în loc iar ce se închide nu se desființează, ci intră în conservare. Iar termenul final, care în primul draft era 31 decembrie 2030, a devenit 31 decembrie 2032.

Dar, spune Eugenia Gusilov, în realitate subiectul decarbonării nu a apărut peste noapte, ci doar a ajuns pe agenda publică cu mare întârziere. Iar țara noastră a mers mult timp în sens opus față de direcția europeană.

”Când îndrăzneam să deschidem subiectul, era o reacție de respingere foarte fermă din zona autorităților. Nu îndrăzneau nici să discute public acest subiect [n. red.: “coal phase-out”, eliminarea graduală a cărbunelui din sistemul energetic]. Or, dacă nu abordezi din timp, subiectul vine peste tine și va trebui să faci tot felul de restructurări pe care apoi cu greu le poți explica. Lumea te va întreba «Ce ai făcut până acum»? Așa că închidem termocentralele în plină criză energetică pentru că la noi subiectul a venit cu întârziere față de alte țări, unde subiectul a fost discutat mult mai din timp, a existat o consultare publică”, explică expertul în energie.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Sucursala din România a unei firme din Odesa apropiată de președintele Zelensky concurează cu firme din Ploiești și Chișinău pentru construirea primului pod rutier peste Prut

Strategii cu și fără cărbune

Să ne întoarcem puțin în timp. Strategia energetică din 2016, din timpul guvernului Cioloș, nu evita termenul de decarbonare, dar termenul sugerat era mai degrabă 2050 . Începând din 2035 ar fi trebuie să trecem la noi termocentrale pe bază de lignit, prevăzute cu tehnologia de captură, transport și stocare geologică a CO2.

În Strategia Energetică din 2018, decarbonarea a fost menționată în termeni ceva mai vagi. Se afirma chiar că am atins demult țintele europene – eram la 60%, adică media la care UE urma să ajungă abia în 2040. În 2030, energia produsă din cărbune urma să ajungă la 20%, iar în 2050 – la 15%.

636x423x0547010cc6745ac41cda16da7343bee9 850x0 00 90.jpg,qv=1657889087.pagespeed.ic.OP7OEIV1KJ - Moldova Invest

Mai mult, își amintește Eugenia Gusilov, ”a fost făcut și un grup de lucru la nivelul ministerului cu scopul de a face mai mult loc cărbunelui. Ăsta era motto-ul, «cărbunele e coloana vertebrală a sistemului energetic românesc». Cei care voiau să aibă altă opinie nu erau băgați în seamă.”

Decarbonare cu forța

În anii următori decarbonarea a fost discutată cu timiditate. Politicienii, spune ea, aveau oroare de subiectul ”coal phase-out”. Pe de altă parte, aceasta era în mod clar direcția adoptată la Bruxelles. În cele din urmă problemele Complexului Energetic Oltenia ne-au forțat să ne asumăm decarbonarea, atunci când guvernul a vrut să dea Complexului un ajutor de stat și a avut nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

Moldova Invest îți recomandă și ...   e-Factura creează MARI PROBLEME antreprenorilor. Sistemul dă erori la emitere și descărcare, facturi care apar de 100 de ori, erori de logare

„Comisia a aprobat, dar a cerut un plan de restructurare pentru ca CE Oltenia să devină profitabil. De aici și ideea de plan de decarbonare, făcut în grabă în 2020. Apoi a venit PNRR și ne-am angajat să renunțăm la cărbune și să închidem definitiv minele. Inițial se spunea 2032, apoi, în prima versiune a proiectului de lege s-a spus 2030, apoi am revenit iar la 2032. Nu are rost să te pripești, să fii mai catolic decât papa în contextul în care conjunctura s-a schimbat”, spune Eugenia Gusilov.

Statistic: Turnover of the mining of coal and lignite industry in Romania from 2011 to 2020 (in million euros) | Statista

Cât cărbune consumă România față de alte state europene

Practic, în clipa de față sub 17% din producția de energie electrică a României (adică aproape 3.100 MW) este reprezentată de cărbune. Ca termen de comparație, media europeană este acum în jurul a 16%, conform datelor Institutului Fraunhofer. Polonia trece de 70% – dar este un caz extrem. Țările de Jos sunt la 24% iar Ministrul Climei și Energiei de la Haga a anunțat că centralele pe cărbune, care erau limitate la 35% din producție în cadrul măsurilor de decarbonare, vor putea funcționa la capacitate maximă până în 2024.

În cea mai mare economie europeană, Germania, proporția a depășit luna trecută 30%, iar decidenții vor să redeschidă și mai multe centrale pe cărbune, pentru a le substitui temporar pe cele pe gaz. Măsura a fost promovată chiar de vicecancelarul Robert Habeck, ce deține și portofoliul Economiei și reprezintă Verzii în guvern.

Germania are nevoie să stocheze cât mai mult gaz în eventualitatea unei tăieri complete a livrărilor din Rusia. ”Dacă iei decizii pentru mediu, dar nu le susții și cu măsuri concrete în domenul energiei, e ca și cum ai lăsa Germania descoperită”, a declarat Habeck în fața Parlamentului, unde și-a asumat revenirea temporară la surse ”murdare” de energie.

Moldova Invest îți recomandă și ...   Alinierea la politica UE oferă o poziție privilegiată României, față de Polonia și Ungaria: Rata de absorbției a banilor din Fondul de Dezvoltare a depășit cu 17% media europeană

Cum se închid termocentralele din România

Pe de altă parte, chiar dacă la noi procentul reprezentat de cărbune este mic, decarbonarea în sine era deja un proces complicat – iar decuplarea de Rusia o complică și mai mult. ”Dacă închidem termocentralele pe cărbune care ne-au rămas, nu avem capacitatea pe eolian și solar care să preia de mâine”, avertizează Eugenia Gusilov.

Dintr-un total de aproape 5.000 MW, în 2021 s-au închis aproape 1.700 MW. Anul acesta, conform planului, mai trebuie să închidem capacități totalizând 660 MW (Rovinari 3 și Turceni 7). Însă, dacă inițial se vorbea despre închidere ”definitivă și ireversibilă”, acum se prevede că termenul de închidere poate fi amânat ”în situații justificate”. Ar urma o etapă de substituire, în care CE Oltenia să construiască capacități pe gaz de peste 1.300 MW, la care s-ar adăuga 3.000 MW eolian și solar.

636x468x6c3de0470760b28ce172fe9cd51f43d7 850x0 00 90.jpg,qv=1657888676.pagespeed.ic.rcAz39LkEh - Moldova Invest

Restul termocentralelor se vor închide începând din 2025. Dar capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit ale CE Oltenia, în total aproape 2.000 MW putere instalată, vor constitui rezervă tehnică între 2023 și 2030.

”Sigur că ne dorim cu toții viitorul sustenabil. Problema e că nu te poți teleporta în 2050 cu totul verde. Ajungi acolo pas cu pas, proiect cu proiect. O perioadă vom coexista cu acești combustibili fosili de care vrem să scăpăm”, conchide Eugenia Gusilov.

Sursa: wall-street.ro


Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Național

To Top